Austeritate mascată prin creşterea salariului minim

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Lia Olguţa Vasilescu şi Eugen Teodorovici FOTO Mediafax
Lia Olguţa Vasilescu şi Eugen Teodorovici FOTO Mediafax

Guvernul le promite oficialilor europeni îngheţarea salariilor bugetarilor, pentru a ţine în frâu cheltuielile ţării, şi o drege în faţa românilor spunând că va creşte salariul minim.

Ziua de sâmbătă a venit cu două mesaje contradictorii din partea Guvernului României: pe de o parte, Guvernul, prin ministerul Muncii şi prin Comisia Naţională de Prognoză, promite creşterea salariului minim brut. Pe de cealaltă parte, tot Guvernul, prin ministerul Finanţelor Publice, promite Comisiei Europene (CE) îngheţarea salariilor bugetarilor şi a altor cheltuieli, dar şi neaplicarea Legii salarizării unitare, în 2019.

Ministrul Muncii, Lia Olguţa Vasilescu, a anunţat vineri că ministerul lucrează la majorarea salariului minim pe economie de la 1 noiembrie anul acesta, şi nu de la 1 ianuarie 2019, cum era iniţial programat, precum şi la diferenţierea lui în funcţie de studii sau vechimea de peste 15 ani. De asemenea, ea a promis că Legea salarizării se va aplica aşa cum a fost ea adoptată de Parlament, etapizat până în 2022 şi creştere anuală cu 25 la sută din diferenţă până la grila din 2022. Vasilescu a mai spus că „aşa cum nu ne-am blocat până acum şi cum am găsit fondurile necesare plăţii pensiilor şi salariilor, aşa se va întâmpla şi anul viitor”.

Şi Comisia Naţională de Prognoză, prin strategul economic al PSD, profesorul Cristian Socol, a transmis că strategia implementată până acum de guvernare, respectiv creşterea economică bazată pe salarii (wage led growth), continuă. Socol a insinuat şi că salariile angajaţilor la stat nu vor fi îngheţate, deoarece atunci „când creşti salariul minim este imposibil să îngheţe salariile bugetarilor”.

În schimb, Guvernul a transmis către Comisia Europeană o serie de măsuri, care arată ce angajamente îşi ia Guvernul pentru bugetul anului 2019, astfel încât ţara noastră să se încadreze în ţinta de deficit. Ministrul de Finanţe, Eugen Teodorovici, a confirmat, de asemenea, că aceasta este o variantă de lucru şi că orice guvern trimite la Bruxelles astfel de scenarii. „În câteva zile intrăm în Guvern cu proiectul de buget, vom alege o variantă”, a spus ministrul de finanţe. Anterior, la România TV, Teodorovici a declarat că este un scenariu aplicarea legii salarizării integral până în 2020.

Un mesaj pentru români 

Concret, Comisia de Prognoză a propus:

1. Creşterea salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată la nivelul de 2.080 lei/lună, începând cu 1 noiembrie 2018.

2. Introducerea unui salariu de bază minim brut pe ţară garantat în plată la nivelul de 2.350 lei/lună pentru angajaţii pe posturi pentru care sunt necesare studii superioare conform Clasificării Ocupaţiilor din România (COR), începând cu 1 noiembrie 2018.

3. Creşterea salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată la nivelul de 2.350 lei/lună pentru angajaţii cu 15 ani vechime, începând cu 1 noiembrie 2018.

4. Introducerea în Codul Muncii a unui prag minim al raportului salariu de bază minim brut pe ţară garantat în plată /câştig salarial mediu brut la cel puţin 45% începând cu anul 2020.

De asemenea, documentul mai arată că, de la 1 octombrie 2019, salariul minim pentru persoanele fără studii superioare va fi 2.250 lei şi 2.520 lei pentru persoanele cu studii superioare. De la 1 octombrie 2020, el va creşte la 2.430 lei pentru cei fără studii superioare şi la 2.700 lei pentru cei cu studii superioare.

Alt mesaj pentru oficialii europeni

Concret, ministerul de Finanţe a propus:

  • îngheţarea salariilor bugetarilor în 2019 şi neaplicarea legii salarizării unitare;
  • îngheţarea valorii voucherelor de vacanţă pentru bugetari la nivelul din acest an, de 1.450 lei;
  • amânarea oricăror măsuri salariale care ar avea impact asupra deficitului;
  • menţinerea numărului mediu de angajaţi din sectorul public la acelaşi nivel ca în 2018;
  • menţinerea, ca pondere în PIB, a unor cheltuieli cum sunt subvenţiile, dobânzile, alte transferuri şi cheltuieli la acelaşi nivel ca în 2018;
  • menţinerea cheltuielilor cu investiţiile la acelaşi nivel din 2018, de 4% din PIB;
  • cofinanţarea cu fonduri europene a proiectelor din Programul Naţional de Dezvoltare Locală, finanţate acum de la bugetul de stat prin intermediul Ministerului Dezvoltării Regionale;
  • menţinerea obligaţiei pentru companiile de stat de a vira dividende de 90% din profit;
  • creşterea încasărilor din TVA ca urmare a introducerii noilor case de marcat cu jurnal electronic;
  • menţinerea cotei de transfer de 3,75% pentru Pilonul II de pensii.

Ce înseamnă mesajele contradictorii

Specialiştii consideră că Guvernul se angajează să ia aceste măsuri pentru revenirea în Obiectivul bugetar pe termen mediu (Medium term objective - MTO), de reducere a deficitului bugetar. Comisia Europeană a lansat încă din anul 2016 un avertisment în acest sens, deoarece România are un deficit aproape de 3%, deşi obiectivul este de 1%. De asemenea, ei spun că majorarea salariului minim vine ca o contrapondere, pentru a compensa aceste măsuri.

„Vor să compenseze această ştire cu scrisoarea către Comisia Europeană şi cu faptul că fac acum bugetul pe 2019, care nu arată atât de bine”, spune Ioana Petrescu, fost ministru al Finanţelor.

De aceeaşi părere este şi economistul Dragoş Cabat: „E doar o declaraţie politică, vor să contrabalanseze la nivel de comunicare şi de imagine problemele pe care le au cu rapoartele de la justiţie, cu faptul că au propus Comisiei Europene să îngheţe salariile şi posturile bugetare în 2019. Şi-au dorit să vină cu o contrapondere la aceste veşti negative”.

În schimb, Ionuţ Dumitru, preşedintele Consiliului Fiscal, susţine că singura explicaţie logică pentru majorarea salariului minim mai devreme este că Guvernul speră, în felul acesta, să mai aducă nişte venituri de la buget. „O creştere de salariu minim conduce la taxe şi impozite încasate mai mari la buget. În condiţiile în care anul acesta constrângerile în buget sunt foarte mari şi vedem deja că deficitul este foarte mare faţă de anii anteriori, probabil că se gândesc la măsuri pe ultima sută de metri care ar mai putea acoperi din deficitul bugetar care se preconizează a fi unul mare, chiar poate peste 3%”, spune el.

Ioana Petrescu consideră, însă, că impactul pe final de an va fi prea mic, pentru a motiva în acest fel majorarea.

Economie



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite