Şase scenarii pentru trecerea taxării de la angajator la angajat. Cu câţi bani mai rămâneţi în buzunar

Mutarea contribuţiilor sociale de la angajator la angajat a devenit un subiect de dispută. După ce premierul Mihai Tudose a insistat câteva zile la rând că nu va avea loc nicio schimbare, Finanţele l-au contrazis, precizând că începând cu 1 ianuarie CAS şi CASS datorate de angajator se mută la angajat şi vor fi reduse la 35%. Calculele arată, însă, că această măsură va duce, în cele mai multe scenarii, la scăderea salariului net al unui angajat.

Ministerul Finanţelor a anunţat, joi, că modelul de plată al contribuţiilor sociale se va schimba, de la 1 ianuarie 2018. Astfel, CAS şi CASS plătite în prezent de angajator vor fi transferate către angajat, cuantumul total al acestora urmând să scadă de la 39,25%, cât sunt în prezent, la 35%. Totodată, Finanţele au precizat că impozitul pe venit se va reduce la 10%, de la 16% cota actuală. Ministerul nu a spus însă dacă va aplica o prevedere inclusă în programul de guvernare, şi anume dacă vor fi scutiţi de impozit cei cu venituri lunare brute sub 2.000 de lei.

Anunţul Ministerului de Finanţe vine, însă, după ce în ultima lună au existat declaraţii contrare din partea premierului şi a preşedintelui PSD Liviu Dragnea. Acesta anunţa, în data de 17 iulie, că va creşte contribuţia la pensii la 25%, iar cea la sănătate la 10%.

Asta pentru ca, o săptămână mai târziu, pe 25 iulie, premierul să îl contrazică şi să spună că nu are în vedere „nicio măsură care să apese pe bugetul populaţiei”. „Eu nu ştiu de unde tot scoateţi lucrul acesta. Spuneţi-mi şi mie cine v-a spus dumneavoastră?....Nu, ele vor rămâne pe modelul actual, toate taxele de genul acesta - CAS, CASS - vor fi plătite de angajator”, spunea atunci Tudose.

Următoarea zi, premierul a avut o ieşire nervoasă, când a fost întrebat despre opiniile din PSD contrare deciziei sale de a păstra în sarcină angajatorului a plăţii CAS şi CASS: „Până una-alta, eu sunt prim-ministru şi eu dispun, da? Cât sunt eu prim-ministru, rămâne cum am stabilit ieri”, a răspuns Tudose la întrebările ziariştilor.

Ulterior, Tudose a anunţat că vor fi publicate „explicaţii foarte clare” pe site-ul Ministerului Finanţelor Publice, precum şi pe site-ul Ministerului Muncii „în ceea ce priveşte cine plăteşte şi cum plăteşte contribuţiile la ... fondurile de pensii”. „Ca să nu mai auzim voci, cum spuneau nişte colegi ai dumneavoastră ieri", a declarat Mihai Tudose, în deschiderea şedinţei de Guvern de joi.

În cursul zilei, şi Ministerul de Finanţe şi Ministerul Muncii au publicat un comunicat prin care au anunţat oficial schimbarea.

Din şase scenarii, doar în două cresc salariile nete

În funcţie de metoda de aplicare a acestei măsuri, salariul net ar putea să crească sau să scadă faţă de nivelul din prezent. Deloitte România a identificat şase scenarii de aplicare, iar vestea proastă este că în patru dintre acestea salariile nete vor scădea.

Plasarea contribuţiilor la angajat ar impune o majorare a salariului brut cu cel puţin 22,75% pentru a menţine valoarea salariului net, o decizie probabil mai uşor de pus în practică în sectorul bugetar, dar este discutabil dacă şi în ce manieră poate fi obligatorie pentru mediul privat, consideră Raluca Bontaş, partener Global Employer Services, Deloitte România.

În primul scenariu, cel mai optimist, salariul mediu brut de 3.131 lei este majorat cu 22,75%, ca urmare a transferului contribuţiilor angajatorului. În plus, rata totală a contribuţiilor scade la 35% (cu 4,25 pp), impozitul pe venit scade la 10%, respectiv 0% pentru veniturile până la 2.000 lei brut, iar pentru salariile de peste 2.000 lei brut, impozitul de 10% se datorează doar pentru suma care depăşeşte plafonul de scutire de 2.000 lei. Aceasta ar duce la o majorare a salariului net la 2.448 lei, cu 11,49% mai mare decât în prezent.

În al doilea scenariu, salariul mediu brut de 3.131 lei este majorat cu 22,75% (ca urmare a transferului contribuţiilor angajatorului), rata totală a contribuţiilor scade la 35% (cu 4,25 pp), impozitul pe venit scade la 10%, respectiv 0% pentru veniturile până la 2.000 lei brut, iar pentru salariile de peste 2.000 lei brut, impozitul de 10% se datorează integral (fără plafonul de scutire de 2.000 lei). În acest caz, salariul net ar ajunge la 2.248 lei, cu 2,38% mai mare decât în prezent.

Al treilea scenariu aduce o scădere a salariului. În acest caz, salariul mediu brut de 3.131 lei este majorat cu 22,75% (ca urmare a transferului contribuţiilor angajatorului), rata totală a contribuţiilor scade la 35% (cu 4,25 pp), iar impozitul rămâne 16%. Astfel, salariul mediu net ajunge la 2.098 lei, cu 4,45% mai mic decât în prezent.

Al patrulea scenariu este cazul în care salariul mediu brut de 3.131 lei nu este majorat cu 22,75% (ca urmare a transferului contribuţiilor angajatorului), iar rata totală a contribuţiilor scade la 35% (cu 4,25 pp). În plus, în acest scenariu, impozitul pe venit scade la 10%, respectiv 0% pentru veniturile până la 2.000 lei brut, iar pentru salariile de peste 2.000 lei brut, impozitul de 10% se datorează integral (fără plafonul de scutire de 2.000 lei). În aceste condiţii, salariul mediu net ajunge la 2.031 lei, cu 7,5% mai mic decât în prezent.

În al cincilea scenariu, salariul mediu brut de 3.131 lei nu este majorat cu 22,75% (ca urmare a transferului contribuţiilor angajatorului), rata totală a contribuţiilor scade la 35% (cu 4,25 pp), impozitul pe venit scade la 10%, respectiv 0% pentru veniturile până la 2.000 lei brut, iar pentru salariile de peste 2.000 lei brut, impozitul de 10% se datorează integral (fără plafon de scutire de 2.000 lei). Rezultatul este că salariul mediu net scade cu 16,6%, până la 1.831 lei.

În cel de-al şaselea scenariu, cel mai pesimist, ar avea loc o scădere de 22,16% a salariului mediu net, până la 1.709 lei, dacă salariul mediu brut de 3.131 lei nu este majorat cu 22,75%, ca urmare a transferului contribuţiilor angajatorului, rata totală a contribuţiilor scade la 35% (cu 4,25 puncte procentuale), iar impozitul pe venit rămâne 16%.