Şase luni de guvernare PSD, în cifre: multe promisiuni, puţine realizări

Lia Olguta Vasilescu FOTO Inquam Photos / George Calin

Guvernul Grindeanu s-a înhămat, când a plecat la drum, să respecte la literă programul de guvernare şi să aducă bunăstare românilor. La şase luni de la investire, Executivul a căzut şi, deşi a implementat unele măsuri pozitive, în special de natură socială, vâlva creată prin anumite promisiuni a dezechilibrat serios mediul de afaceri şi economia românească.

Cele şase luni de guvernare PSD, sub tutela premierului Grindeanu, au adus câteva măsuri favorabile pentru economia românească, dar şi mai multe care au ridicat semne de întrebare şi au stârnit îngrijorarea economiştilor şi a instituţiilor financiare internaţionale.

Realizări

Unul dintre succesele acestui Guvern este că România a înregistrat, în primul trimestru al acestui an, cea mai mare creştere economică din Uniunea Europeană, de 5,6%, deşi unii pot contesta această realizare drept un efect întârziat al politicilor guvernelor anterioare.

Măsuri favorabile au fost luate şi pentru mediul de afaceri, respectiv demararea programului Start Up Nation, dar şi pentru reducerea birocraţiei şi a taxării, precum reducerea cotei TVA de la 20% la 19%, de la 1 ianuarie 2017, eliminarea plafonului pe transferul proprietăţilor cu valoare mai mică de 450.000 de lei şi eliminarea a 102 taxe de la 1 februarie, cum ar fi taxe pentru înfiinţarea firmelor, timbrul de mediu, taxe percepute de MAI şi taxa pentru eliberarea certificatului de cazier judiciar.

Cu toate acestea, cele mai multe măsuri au fost sociale, şi anume: majorarea salariului minim pe economie la 1.450 lei, salarii majorate în administraţia locală, mai mulţi bani pentru artişti, creşterea punctului de pensie la 1.000 lei, creşterea pensiei minime garantate la 520 de lei, programul „Prima chirie”, eliminarea impozitului pe venit pentru pensii mai mici sau egale cu 2.000 lei lunar, eliminarea plăţii CASS pentru toţi pensionarii, creşterea fondului de burse de la 86 lei/student la 201 lei/student şi gratuitatea transportului feroviar pentru studenţi.

Eşecuri

Deşi s-a lăudat cu creştere economică record în primul trimestru, Guvernul a realizat această performanţă prin sacrificii: investiţiile au fost tăiate la un minim istoric (0,2% din PIB faţă de 0,6% din PIB în perioada similară din 2016), cheltuielile publice au crescut mult mai rapid decât dinamica PIB-ului, în special datorită salariilor, a ajutoarelor sociale şi a subvenţiilor, costul cu forţa de muncă a crescut, iar deficitul comercial se adânceşte. Mai mult, ţara noastră a atras zero fonduri de la UE pentru 2014-2020 în primele şase luni.

Totodată, un proiect cu care chiar preşedintele PSD Liviu Dragnea s-a lăudat insistent a fost reducerea TVA pentru vânzarea de locuinţe la 0%, măsură la care a trebuit să renunţe în urma criticilor primite chiar din partea mediului de afaceri căruia urma să se aplice.

Alte promisiuni care au rămas în aer, la stadiul de idei, discuţii sau proiecte în dezbatere publică sunt în special tot cele aşteptate de afacerişti, respectiv: Codul Economic, Legea Prevenţiei, Fondul Suveran de Dezvoltare şi Investiţii, Statutul Funcţionarului Public. O altă măsură care este încă la stadiul de declaraţii este proiectul schimbării impozitării, de la cota unică de 16%, la impozitul pe gospodărie, despre care economiştii avertizează că va avea un impact negativ major asupra veniturilor bugetare.           

Doar iluzii pentru bugetari

Cei mai dezamăgiţi de Guvern au fost, probabil, bugetarii. Legea salarizării unitare, prin care ministrul Muncii Lia Olguţa Vasilescu promitea creşteri salariale de până la 100% pentru unii lucrători la stat, urma să fie aplicată de la 1 iulie 2017. Cu toate acestea, bugetarii trebuie acum să aştepte până în 2018 pentru a primi banii promişi. De asemenea, ei nu îşi vor primi anul acesta nici tichetele de vacanţă, urmând ca ele să fie oferite tot din 2018, în bani.