Ministerul Culturii a publicat în Monitorul Oficial ordinul privind protecţia Roşiei Montane. Activitatea de la Cupru Min nu mai este afectată

Ministerul Culturii a publicat în Monitorul Oficial ordinul privind protecţia localităţii Roşia Montană, aceasta fiind protejată pe o rază de doi kilometri, dar fără sintagma care bloca parţial activitatea companiei de stat Cupru Min, care are o exploatare în apropiere, la Roşia Poieni.

Anterior, în data de 16 ianuarie, Vlad Alexandrescu – ministrul de Resort, a publicat o hartă pe Facebook prin care preciza că zona de protecţie a sitului arheologic Roşia Montană este pe o rază de doi kilometri. Pe hartă se preciza clar că delimitarea se face la 2.000 de metri de limita intravilanului. 

"Adevărul" a scris că, astfel, perimetrul de protecţie trecea prin cariera de la Roşia Poieni, prin halda de steril şi prin uzina de preparare a minereurilor, toate deţinute de către Cupru Min, iar acest lucru încurca teribil compania de stat deoarece are în plan realizarea unei staţii de colectare a metalelor lângă halda de steril.

Acum, în noul ordin publicat în Monitorul Oficial, sintagma este „situl arheologic Alburnus Maior – Roşia Montană, sat Roşia Montană, comuna Roşia Montană, întreaga localitate, pe o rază de doi kilometri“.

Cum nu se precizează în continuare dacă raza porneşte din centrul localităţii sau de la limita dintre intravilan şi extravilan, „Adevărul“ a vorbit cu ministrul Culturii, Vlad Alexandrescu. Oficialul a explicat că acum s-a revenit la formularea din anul 1992. „Noi am dat exact formularea din 1992, situl a fost protejat totdeauna de clasă A. Am reluat literal, mot-a-mot. Şi cei de la Cupru Min şi cei de la RMGC (Roşia Montană Gold Corporation – n.r.) pot desfăşura activităţi în interiorul perimetrului, cu respectarea legislaţiei. Orice societate care doreşte exploatare minieră trebuie să ceară certificat de descărcare arheologică, nu există discriminare. Celor de la RMGC le-a fost retras, dar pot depune cerere la Comisia Naţională de Arheologie“, a afirmat Alexandrescu.

Potrivit unor surse din sectorul minier, în urma unor verificări geo-topografice s-a constatat că noua limită de doi kilometri cade la câteva sute de metri distanţă de locul în care Cupru Min doreşte realizarea staţiei de colectare a metalelor. Astfel, societatea nu mai are probleme în derularea viitoarelor activităţi.

Nu acelaşi lucru se poate spune însă despre RMGC, proiectul de la Roşia Montană fiind blocat de câţiva ani. Reamintim, canadienii de la Gabriel Resources au dorit exploatarea carierei de aur şi argint de la Roşia Montană în parteneriat cu statul român, prin Minvest Deva. Legea privind Roşia Montană a căzut însă, în anul 2013, în urma unor proteste masive ale populaţiei. Ulterior, canadienii au dat în judecată statul român la ICSID - tribunalul internaţional de arbitraj de pe lângă Banca Mondială, de la Washington.