Aberaţia nucleară de distrugere în masă. Cum a rămas Compania Naţională a Uraniului fără venituri printr-un talmeş-balmeş de decizii ale statului

Uraniul este necesar pentru funcţionarea centralei nucleare de la Cernavodă  FOTO Nuclearelectrica

Compania Naţională a Uraniului (CNU), ai cărui angajaţi au ameninţat că vor intra în grevă generală dacă societatea nu le garantează locuri de muncă, a ajuns să nu mai aibă niciun venit, ca urmare a unei cascade de evenimente, controale şi procese între mai multe companii şi instituţii ale statului. Situaţia este cu atât mai complicată cu cât CNU este o companie strategică naţională.

Principala problemă o constituie faptul că statul a scos în urmă cu câţiva ani din rezervele sale o cantitate de uraniu necesară funcţionării reactoarelor nucleare de la Cernavodă. Mai exact, statul a transferat octocid de uraniu către CNU. La combinatul de la Feldioara, din judeţul Braşov, acesta este rafinat şi transformat în dioxid de uraniu. Mai departe, acesta este folosit la Fabrica de Combustibil Nuclear de la Piteşti, deţinută de către Nuclearelectrica, pentru producerea combustibilului folosit la Cernavodă. 

Curtea de Conturi şi uraniul statului

Numai că uraniul primit de la stat a fost trecut prost în contabilitatea societăţii, iar un control al Curţii de Conturi a stabilit că s-au constituit şi virat eronat la bugetul statului obligaţii aferente concentratelor tehnice de uraniu la un nivel inferior valorii cu care s-a făcut descărcarea din gestiune. Mai exact, CNU a rămas datoare la stat cu diferenţa de valoare a uraniului. Curtea de Conturi a purces la calcularea pagubelor, iar acestea se ridicau la 51,26 milioane de lei. 

Compania Naţională a Uraniului a atacat în justiţie raportul Curţii de Conturi, iar, în data de 13 noiembrie 2015, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie i-a dat dreptate parţial. Instanţa a eliminat o serie de concluzii ale Curţii de Conturi, dar a menţinut problema gestiunii uraniului primit de la Administraţia Rezervelor de Stat. 

Preţul mai mare a dus la rezilierea contractului

Cum societatea trebuie să înapoieze banii, trebuie să majoreze preţul propriului dioxid de uraniu pe care îl livrează către Nuclearelectrica. De menţionat că Nuclearelectrica este singurul client al CNU. Numai că preţul cerut de către CNU pentru a-şi compensa propriile obligaţii către stat este mult mai mare decât poate plăti Nuclearelectrica. Anterior, aceasta plătea 475 de lei pe fiecare kilogram de concentrat de uraniu. Cum suma pe care CNU trebuie să returneze este foarte mare, şi pretenţiile acesteia de la Nuclearelectrica au crescut proporţional. Preţul cerut nu a fost comunicat oficial de către niciuna dintre cele două părţi.

Dar Nuclearelectrica are propriile ei probleme şi se confruntă cu scăderea puternică a preţului energiei pe bursa de specialitate OPCOM. Dacă ar prelua uraniul la preţul cerut de CNU există riscul ca însăşi Nuclearelectrica să intre pe pierderi şi să intre apoi în vizorul aceleiaşi Curţi de Conturi. De asemenea, Nuclearelectrica este listată pe bursă şi apoi ar trebui să dea explicaţii acţionarilor de pe piaţa de capital de ce a preluat uraniu la un cost mult mai mare decât cel internaţional.

Argumentele Nuclearelectrica

Producătorul de energie a transmis „Adevărul“ că a reziliat contractul cu CNU în luna decembrie 2015 deoarece preţul cerut a fost mult mai mare, ulterior sistând livrările.

 „SN Nuclearelectrica SA (SNN) a încheiat în anul 2014 un contract de furnizare de pulbere sinterizabila de UO2 cu Compania Naţională a Uraniului (CNU) pentru o perioada de 36 de luni la un preţ de 475 lei/kg UO2, preţ ce putea fi ajustat cel mult o dată la 12 luni, prin negociere, în situaţii justificate, încheindu-se în acest sens acte adiţionale la contract cu acordul părţilor.

CNU a livrat, conform contractului, UO2 la preţul negociat de 475 lei/kg o perioadă de aproximativ 2 ani, după care din luna decembrie 2015 nu şi-a mai îndeplinit obligaţiile contractuale, ofertând un preţ mult mai mare decât preţul pieţei şi sistând livrarea de pulbere de UO2. 

În acest context, contractul s-a reziliat de drept pentru neîndeplinirea obligaţiei de livrare de către CNU nici la termenul stabilit în contract, nici la termenul de remediere“, potrivit reprezentanţilor Nuclearelectrica.

Cum nu putea rămâne fără combustibil, Nuclearelectrica a organiza o licitaţie internaţională ca să-şi procure materia primă. La aceasta s-a prezentat atât CNU, cât şi Cameco Inc Canada, celălalt furnizor de pulbere de uraniu autorizat în România. „SNN a fost în imposibilitatea legală şi financiară de a continuă contractul cu CNU, rezilierea operând de drept în baza contractului că urmare a neîndeplinirii obligaţiei de livrare de către CNU.

SNN a iniţiat în luna decembrie 2015, cu respectarea cadrului legal aplicabil, o procedura competitivă de urgenţă între cei doi furnizori calificaţi, CNU şi Cameco Inc Canada. Că urmare a analizei ofertelor de preţ, SNN a declarat câştigătoare compania Cameco, preţul ofertat de acest furnizor fiind preţul cel mai mic dintre cele două oferte, cu mult sub preţul ofertat de CNU, la nivelul preţului de piaţă, cu toate taxele incluse. 

În prezent, SNN are asigurat necesarul de UO2 pentru funcţionare în condiţii normale“, arată producătorul de energie.

Nuclearelectrica funcţionează în condiţii normale, dar Compania Naţională a Uraniului a rămas fără client. Soluţia de rezervă este ca statul să preia producţia. Numai că Administraţia Naţională a Rezervelor de Stat şi Probleme Speciale (ANRS-PS) nu poate încheia un contract nou deoarece în bugetul pe 2016 nu este prevăzută suma necesară. CNU nu are, astfel, niciun fel de sursă de venit pe anul în curs astfel încât să poată realiza o proiecţie bugetară.

Mai mult, nici nu poate vinde mai ieftin deoarece trebuie să returneze cele 51,2 milioane de lei la stat.

Sindicaliştii se pregătesc de grevă

Joi, Sindicatul Exploatare Preparare Uraniu din cadrul Companiei Naţionale a Uraniului SA Bucureşti a anunţat că intenţionează să declanşeze greva generală dacă în 48 de ore compania nu transmite în scris că le garantează locurile de muncă şi clauzele prevăzute în Contractul colectiv de muncă.

În anul 2014, ultimul pentru care există rezultate financiare complte, CNU a înregistrat pierderi de 104,7 milioane de lei, la o cifră de afaceri de 134,4 milioane de lei. Compania avea atunci 1.490 de angajaţi.

În notificarea de joi a sindicatului se menţionează, însă, că în cursul anului 2015 au încetat raporturile de muncă pe cale naturală a aproximativ 200 de angajaţi, iar prognoza pentru anul 2016 este de a pleca încă 200 de angajaţi.

Ce spune conducerea CNU

Ce spun reprezentanţii CNU? Se caută soluţii. „Asigurarea surselor de venit şi identificarea soluţiilor pentru continuarea activităţii sunt stringente, conducerea companiei şi a ministerului de resort făcând demersurile necesare în acest sens. (...) CNU SA înţelege demersul sindicatului pentru păstrarea locurilor de muncă şi pentru măsuri de protecţie socială, având în vedere situaţia actuală dificilă a companiei şi limitările bugetare“, arată compania, într-un comunicat.

CNU mai menţionează că a respectat până în prezent contractul de muncă în vigoare şi că va răspunde în termenul legal revendicărilor salariaţilor.