Un premiu şi o nedreptate
0
Vestea îndepărtării dlui Lucian Vărşăndan de la conducerea Teatrului German de Stat din Timişoara a stupefiat opinia publică teatrală cunoscătoare a activităţii acestei instituţii. Se spune că de vină e o lege care i-ar fi interzis acestui apreciat germanist să mai continue în ciuda faptului că evaluarea sfârşitului de mandat a fost una pe măsura performanţelor sale.
Gurile rele vorbesc însă de altceva având în vedere că Dl Vărşăndan a fost pentru scurt timp secretar de Stat la ministerul Culturii în guvernul Cioloş. Cum necum, cert e că prin această decizie forurile în cauză se cam fac de râs, iar sistemul pierde un manager de calitate.
Domnul Vărşăndan e un om tânăr. Îşi va găsi cu siguranţă un loc pe măsură chiar şi în ţara asta cu atâtea obiceiuri ciudate. Dar de ce să pedepsim un om şi o instituţie cu atâtea succese invocând o hibă legislativă, dacă acesta ar fi cu adevărat motivul. Dacă e un abuz, să se ocupe cine trebuie, mai ales dacă e real că a fost refuzată analiza noului proiect prezentat de manager aferent solicitării de continuare a mandatului.
Cunosc activitatea Teatrului German din Timişoara din timpul directoratului notoriu al acestui manager de vocaţie. La cei 60 de ani ai teatrului sărbătoriţi acum câţiva ani, am scris copios despre istoria recentă a instituţiei în care m-a frapat o linie de continuitate între generaţii şi un proiect coerent de recuperare a publicului şi a profilului cândva ştirbit. Domnul Lucian Vărşăndan mi-a vorbit atunci cu respect despre predecesoarele sale, surorile Ida şi Ildiko Iarcek, care-au scos din anonimat instituţia punând-o practic pe picioare după ce, în condiţiile emigrării masive a nemţilor din ultimii ani ai comunismului, îşi pierduse raţiunea de a fi. Ca secretar literar, ca dramaturg al teatrului în acea perioadă tânărul proaspăt absolvent al secţiei germană a Universităţii le-a stat alături şi le-a urmat apoi ducând la succes şi recunoaştere o muncă de reconstrucţie făcută cu efort şi dedicaţie. Aşa se face că Teatrul German de Stat din Timişoara s-a afirmat din ce în ce mai puternic pe plan naţional cu spectacole şi actori nominalizaţi la festivaluri, actori de primă mărime ca Ida Iarcek Gaza, Georg Petz, Konstantin Kendl, Radu Vulpe, Olga Torok. Titluri precum Mountainbikerii, Neînţelegerea, Nunta micilor burghezi, Tinuturile joase, Pescăruşul, Cabaret, Moliendocafe, Fuchsiada au intrat în istoria succeselor de pe această scenă. Au lucrat cu trupa din ce în ce mai performantă a acestui teatru regizori importanţi din prima linie precum Silviu Purcărete, Alexandru Dabija, Yuri Kordonsky, Răzvan Mazilu, Radu Nica, Laszlo Boczardi, Niky Woltz, scenografi de renume ca Helmut Stűrmer şi Dragoş Buhagiar. Repertoriul de ţinută cu autori germani de clasă înaltă de la Brecht la Herta Műller, sau nume cu greutate din dramaturgia universală precum Cehov sau Albert Camus au făcut atractiv teatrul nu doar pentru publicul de limbă germană ci pentru toţi cei interesaţi de marea cultură a lumii. Inovaţia şi experimentul s-au aflat şi ele în atenţia teatrului atrăgând tinerii şi permiţând trupei să se exerseze în noi genuri, muzical şi coregrafic, de exemplu. Festivalul european de teatru Eurothalia, iniţiat şi susţinut de directoratul Vărşăndan, a fost de asemenea un succes, permiţând teatrului să iniţieze colaborări externe urmate de turnee. Nu cred că există critic de teatru care asemeni mie să nu recunoască meritele TGS datorate în mare măsură competenţei şi muncii fostului director Lucian Vărşăndan, un intelectual cu studii solide, un om de teatru cu viziune care şi-a promovat cu ardoare instituţia în toate împrejurările, s-a bucurat de acestea şi a muncit pentru a se menţine în topul teatrelor din ţară.
E cu atât mai regretabil că Ministerul, cu Timişoara ca viitoare capitală europeană a culturii, acceptă îndepărtarea de la conducerea teatrului a unui profesionist de talia lui Vărşăndan, cu asemenea rezultate şi proiecte de viitor pe măsură. Înainte de a ne revolta, sau după, tragem aer în piept şi mai oftăm o dată.
Ne bucurăm în acelaşi timp că un for de importanţa postului Radio România Cultural al Societăţii Române de Radiodifuziune s-a gândit să-l nominalizeze pe Lucian Vărşăndan la categoria cel mai bun manager cu ocazia premiilor RRC care se vor decerna la Gala din 19 martie.
Se încarcă comentariile...
