De ieri, de azi

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Jean-Louis Barrault După ce s-a angajat în 1940 la Comedia Franceză, Barrault a fost considerat trădător de colegii săi de generaţie. Pentru ei era greu de acceptat faptul că unul dintre

Jean-Louis Barrault

După ce s-a angajat în 1940 la Comedia Franceză, Barrault a fost considerat trădător de colegii săi de generaţie. Pentru ei era greu de acceptat faptul că unul dintre marii artişti ai avangardei se împotmolise în locul faţă de care avangarda s-a situat mereu în răspăr.

Dar pus în raport cu întreaga sa carieră, gestul lui Barrault nu mai apare ca un derapaj, ci ca un pas firesc în cariera unui artist care a visat un “teatru total”, un regizor care putea să monteze şi Kafka, şi Molière în acelaşi timp şi care a oscilat mereu între clasici şi moderni, între vodevil şi spectacole experimentale. “Am făcut un studiu în legătură cu mişcările simfonice din Fedra.

Am descompus metrica întocmai ca la o tragedie greacă. Într-atât am studiat-o, încât într-o zi, într-o mănăstire de dominicani, am putut să fac o lectură fără să apelez la text. Cele 1654 de versuri îmi ieşeau din piele.”, scrie Jean-Louis Barrault în cartea sa, “Amintiri pentru mâine”.

Patrice Chereau

Dacă în anii ’70, Chereau zgâlţâia teatrul francez printr-un Richard al II–lea provocator şi violent, astăzi el este mai degrabă un regizor convenţional, străin inovaţiilor şi teatrului cu miză socială şi politică. Spectacolele lui sunt creaţii grandioase (Chereau are un cult pentru ideea de risipă: “Trebuie să ne pierdem, pe noi şi tot ce avem”, spune el), care se disting printr-o arhitectură riguroasă şi care sunt construite, în mod paradoxal, prin mijloace tradiţionale.

“Dacă Grotowski repetă neobosit cuvântul «vigilenţă», Brook, cuvântul «just», iar Strehler, cuvântul «uman», Chereau face din «violenţă» laitmotivul său. La el, ca şi la ceilalţi, cuvântul recurent cristalizează mai mult decât o căutare în teatru, el concentrează ansamblul fiinţei, cu aşteptările şi cu alegerile sale”, scrie George Banu în “Ultimul sfert de secol teatral”.

Cultură



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite