Căţelul care a schimbat programul Teatrului Odeon

Din pricina unei răceli a bichonului Puck, piesa „C.F.R. – Cometa, Copilul şi Căţelul“ nu s-a mai jucat vreme de peste două luni. Puck s-a însănătoşit, iar reprezentaţiile s-au reluat săptămâna trecută.

Atunci când un actor dintr-o piesă de teatru face guturai sau îşi luxează un picior şi nu mai poate interpreta un rol, piesa continuă, în cele mai multe cazuri, să se joace cu un înlocuitor pentru rolul respectiv. Ce se întâmplă însă când actorul este un căţel? „Anunţ. Din cauza îmbolnăvirii căţelului Puck, spectacolul «C.F.R. – Cometa, Copilul şi Căţelul» programat duminică, 24 martie, se înlocuieşte cu spectacolul «Natură moartă cu nepot obez». Biletele rămân valabile. Spectatorii care doresc returnarea banilor sunt aşteptaţi la casa de bilete. Vă mulţumim pentru înţelegere!“ Aşa a sunat mesajul publicat pe 22 martie pe site-ul Teatrului Odeon, din Bucureşti.

Puck, în rolul lui Bubico
Pentru căţelul Puck, un bichon maltez în vârstă de 12 ani, care interpretează rolul lui Bubico în piesa „C.F.R. – Cometa, Copilul şi Căţelul“, nu a existat nicio dublură. Căţelul a răcit, iar spectacolul a fost înlocuit. Săptămâna trecută, piesa, un colaj de cinci texte scurte ale lui Ion Luca Caragiale („Despre cometă – prelegere populară“, „Justiţia română. Secţia corecţională“, „D-l Goe...“, „Bubico“ şi „Atmosferă încărcată“), regizată de Alexandru Dabija, a fost jucată pe scena Teatrului Odeon. Puck, căţelul-actor, nu şi-a uitat nicio replică.

Momente şi schiţe
Sunt aproape şase ceasuri trecute de miezul zilei. Peste cinci minute începe piesa de teatru „C.F.R. – Cometa, Copilul şi Căţelul“. Sala este ocupată până la jumătate de copii care au vârste până în 12 ani. Mai sunt risipiţi câţiva şi la lojă, fiindcă „altfel se vede de acolo“. „Fă-mi o poză, aici, lângă scenă, înainte să înceapă piesa. Repede!“, se grăbeşte un puşti să zâmbească.

Pe scenă apare un controlor de tren. Cu accent moldovenesc, actorul Pavel Bartoş, îmbrăcat în respectabilul costum albastru de „naş“, cu geantă neagră pe-o parte, ţine prelegeri despre o „comeată“ care va lovi Pământul. Puştii se zbat în scaune de râs. Râd şi de Rodica Mandache, „Coana Moaşa Spiritista“, care, cu o voce miloasă, se plânge că a fost păcălită de un şarlatan care i-a furat bijuteriile. „Uite-l pe Goe!“ , îşi vorbesc puştii între ei, parcă bucuroşi că l-au recunoscut pe băiatul îmbrăcat în hainele de „mariner“, cu pălărie de paie pe cap şi cu biletul înfipt sub panglica pălăriei de Tanti Miţa, că „aşa ţin bărbaţii biletul“.

Vreme de o oră, pe scena înconjurată de flori, unele mişcătoare, cu o mulţime de bagaje, mai mici, mai mari, puse unele peste altele, momentele din piesa lui Dabija se succed într-un ritm alert, cu treceri fără hurducăieli între ele. Şi cu multe râsete din public.

O familie de actori: Oana Ştefănescu, Ionel Mihăilescu şi căţelul Puck FOTO: Cinty Ionescu

Puck cel „mumos“
„Biletele, domnilor!“, zice conductorul, intrând cu zgomot în „compartiment“, acolo unde se află o doamnă cu căţelul ei şi un alt pasager, nevricos, căruia pare să nu-i convină defel compania. Tresare câinele, un lăţos alb, plin cu funde roşii şi albastre în jurul gâtului, care-ncepe să-l latre. „Lua-te-ar dracu’ de javră!“, îşi spune pasagerul în şoaptă, şi nimeni nu-l aude de chelălăitul câinelui, care se smuceşte să scape din braţele doamnei. „Potoliţi-vă, doamnă, câinele!“, se înfurie controlorul, care întinde mâna după biletul „cucoanei“. „Bubico! Şezi mumos, mamiţo!“, îl mângâie stăpâna, iar el mişcă vesel din coadă, îndulcit de cuvântul „mumos“.

Atenţie, câine rău!
„Bubico“ este momentul de glorie al căţelului Puck, fiind şi printre ultimele scene jucate în piesa lui Dabija. Exact ca în schiţa lui Caragiale, căţelul latră cu înverşunare când controlorul face un pas către el şi se repede la colegul din „compartiment“, pe care îl latră ca pe „un făcător de rele intrat noaptea în iatacul stăpânii-si“. Copiii din primele rânduri se ridică de pe scaune şi-şi întind braţele după căţel, de fiecare dată când Bubico se apropie de marginea scenei. „Ce căţeeel frumos!“, îşi spun înduioşaţi. Ar vrea şi ei unul.

Căţelul-actor tresare cu câte-un „ham!“ când „mamiţa“ pomeneşte numele lui Bismarck, dulăul de curte
al ofiţerului, care era să-i omoare „bomboana“ de căţel. Dă frumuşel din coadă când tot „mamiţa“ îi oferă o bucăţică de zahăr şi se împrieteneşte cu domnul supărăcios din compartiment, care, la finalul piesei, „îl aruncă“ pe geam, spre disperarea stăpânei: „Cocoană! Eu l-am aruncat, mânca-i-ai coada!“.

Căţelul „joacă“ în aceeaşi piesă cu stăpânii
Acasă, „domnul Puck“, aşa cum îl alintă stăpânii lui, este căţelul Oanei Ştefănescu, „mamiţa lui Bubico“, şi al lui Ionel Mihăilescu, soţul ei, „ucigaşul lui Bubico“ din piesă. Actorii l-au numit ca pe spiriduşul din piesa „Visul unei nopţi de vară“ al lui William Shakespeare, iar talentul lui de actor i-a surprins pe amândoi. „Noi nu l-am pregătit deloc. Ne-a luat pe toţi prin surprindere. Regizorul Dabija ne-a întrebat dacă suntem de acord ca Puck să fie Bubico în piesă, iar noi am acceptat. Treptat, şi-a învăţat momentul“, a explicat Oana Ştefănescu.

În culise, în drumul către turneele din ţară, Puck este prietenul tuturor actorilor. Stă cuminte pe scaunul lui, este jucăuş şi nu mârâie nervos la nimeni. Însă, odată intrat pe scenă, în mijlocul actorilor, el ştie ce are de făcut.

Puck, „cel mai bun interpret din piesă“

Actorii din piesa „C.F.R. – Cometa, Copilul şi Căţelul“, într-un moment coregrafic. FOTO: Anca Vancu

Pe scena Teatrului Odeon, Puck se comportă ca un actor profesionist. Deşi căţelul nu a fost dresat, să ştie când şi la cine să latre, glumele din culise ale regizorului Alexandru Dabija cu actorii l-au făcut pe Puck „mai agresiv“.

Actorul Pavel Bartoş, care interpretează rolul controlorului, povesteşte, amuzat, cum regizorul îl îndemna pe căţel să-l muşte: „La început, Puck era un căţel foarte timid şi nu lătra pe nimeni, însă Alexandru îi spunea de fiecare dată când mă vedea: «Controlorul! Muşcă-l! Muşcă-l!», aşa că Puck a dezvoltat o reacţie instinctivă faţă de controlor“. Dezbrăcat de fardurile şi costumaţia purtată în piesă, şi doar atunci!, Bartoş se înţelege de minune cu Puck: „Ne jucăm în afara scenei, dar, în momentul în care îmbrac costumul de controlor, devine agresiv faţă de mine şi începe să mă latre încontinuu. Chiar şi în culise avem grijă să nu mă vadă în costum ca să nu mă latre!“. Cât despre rolul pe care căţelul îl interpretează, Bartoş exagerează frumos şi spune că „I.L. Caragiale a scris «Bubico» special pentru  Puck“. „Ce este de admirat e faptul că, până acum, rolul lui Bubico era jucat de fiecare dată de o păpuşă, iar acum, pentru prima oară, Bubico este jucat de un animal, care s-a comportat excelent.“

Cât timp sunt îmbrăcat în controlor, sunt lătrat peste tot. Cum dau jos costumul, Puck redevine jucăuş. Pavel Bartoş, actor

Actriţa Rodica Mandache, care o interpretează pe Coana Moaşa Spiritista din „Justiţia română. Secţia corecţională“ în piesa „C.F.R. – Cometa, Copilul şi Căţelul“, îl îndrăgeşte şi ea foarte mult pe Puck şi e uimită de talentul lui. „Ne-a uluit pe toţi pentru că el se comportă exact ca un actor care joacă o partitură. El e îndrăgostit de stăpânul lui, dar, în scenă, îl latră. Iar după aceea, când se împrietenesc în piesă, în cinci secunde, se cuibăreşte în braţele lui.“

Rodica Mandache îşi mai aminteşte că regizorul a avut încredere în isteţimea căţelului de când au început să joace piesa: „La un moment dat, regizorul Alexandru Dabija a spus că: «Să vedeţi voi că Puck va fi cel mai bun interpret din piesă». Noi am crezut că glumeşte, dar uite că, până la urmă, a avut dreptate, fiindcă Puck şi-a înţeles foarte bine rolul“.

Asta vreau să ştiţi: că îl iubim foarte mult şi nu putem fără el. Rodica Mandache, actriţă

Acest articol a fost publicat în „Weekend Adevărul“