Sângele apă nu se face!

La 96 de ani de la citirea Proclamaţiei de la Alba Iulia, care a consfinţit unirea Transilvaniei, Banatului, Crişanei şi Maramureşului cu România, ţara noastră a ales calea occidentului, a stabilităţii instituţionale, jucând un rol strategic pro-Europa şi pentru românii de peste Prut.

Mai sunt câteva minute până la închiderea scrutinului din Republica Moldova, unde românii dintre Nistru şi Prut sunt aşteptaţi la urne pentru a decide pe cine vor să trimită în Parlament: politicieni apropiaţi de Moscova sau cei care susţin integrarea în UE.

De câteva zile, presa liberă de la Chişinău a devoalat planurile de destabilizare ale Republicii Moldova după alegerile de astăzi, singura şansă a ţării surori fiind un vot masiv împotriva partidelor susţinute de Moscova care, împreună, au aproximativ 40% din voturi.

Scrutinul reprezintă pentru Moldova şi o posibilă nouă apropiere faţă de România şi Uniunea Europeană, la 96 de ani de la Marea Unire.

„Încotro, Republica Moldova? Spre est sau spre vest? Înapoi, în prăpastie sau înainte, spre un viitor european?” scria ieri columnistul moldovean Dumitru Crudu.

Moldova are oportunitatea apropierii de România, Europa, aşa cum acum un secol, transilvănenii au ales Unirea cu Ţara Mamă. 

Cu ocazia sărbătorii naţionale 1 Decembrie şi cu speranţa că Moldova va menţine drumul european început acum câţiva ani, vă redau un document de arhivă inedit, primul număr al Gazetei Oficiale publicată de Consiliul Dirigent al Transilvaniei, Banatului, Maramureşului şi părţilor ungurene, în care s-au publicat hotărârile, decretele, ordonanţele, notele circulare ale şefilor de resort etc, organ de presă al Consiliului Dirigent al Transilvaniei, Banatului şi ţinuturilor româneşti din Ungaria, organism politic provizoriu, cu atribuţii legislative, executive şi administrative limitate, al Transilvaniei, în perioada 2 decembrie 1918 şi 4 aprilie 1920.

Ca un pod peste ani, istoria Unirii Transilvaniei cu România poate fi repetată acum. Moldova trebuie să rămână pe traiectoria europeană începută de câţiva ani.

Sângele apă nu se face, să nu uităm asta!

GAZETA OFICIALĂ PUBLICATĂ DE CONSILIUL DIRIGENT AL TRANSILVANIEI, BANATULUI Şl PÂRŢILOR ROMÂNEŞTI DIN UNGARIA. Sibiu, 1/14 Decembrie 1918 Către naţiunea română din Transilvania, Banat şi Teara-Ungurească. Adunarea naţională ţinută în 18 Noemvrie (1 Decemvrie) a.c. la Alba-Iulia într’un gând şi cu nespusă însufleţire a înfăptuit visul de veacuri al naţiunei române din Transilvania, Banat şi Ţeara-Ungurească şi a decretat unirea acestor ţinuturi cu Regatul României, iar până la întrunirea Constituantei, aleasă pe baza votului universal, Adunarea Naţională a rezervat acestor teritorii autonomie provizorie. Pentru conducerea mai departe a afacerilor naţiunei Adunarea Naţională a instituit un mare sfat naţional, iară acesta în ziua de 19 Noemvrie (2 Decemvrie) a.c. tot la Alba-Iulia pentru guvernarea provizorie a ţării a ales consiliul diriguitor, care s’a constituit astfel: Dr. Iuliu Maniu prezidiu şi interne, — Vasilie Goldiş culte şi instrucţiune publică, apoi aranjarea raporturilor cu naţiunile şi confesiunile conlocuitoare, — Dr.St.C.Pop armată şi siguranţă publică, — Dr Ioan Suciu organizarea şi pregătirea Constituantei, — Dr. Alexandru Vaida externe şi presă, — Dr. Aurel Lazar justiţie, — Dr. Emil Hăţiegan codificare, — Dr. Aurel VIad finanţe, — Dr. Victor Bontescu agricultură şi comerciu, — Dr. Romul Boilă comunicaţiune, lucrări publice, poştă, telegraf şi alimentaţiune, — Ioan Flueraş sociale şi higienă, — losif Jumanca industrie/— Dr. Vasilie Lucaciu, Dr. Valeriu Branişte şi Octavian Goga fără resort. Acest consiliu diriguitor îşi are sediul în Sibiiu.  Prin aceasta Transilvania, Banatul şi părţile locuite de Români ale Ţării Ungureşti s’au rupt de Statul-Ungar şi până la înfăptuirea definitivă a unirii cu Regatul Român au ajuns sub guvernarea noastră. Când pentru întâiadată adresăm cuvântul nostru către naţiunea română, gândul nostru mai presus de toate se înalţă spre Ceriuri şi cu umilinţă aducem mulţumită lui Dumnezeu, că după cercarea îndelungată de o mie de ani a reunit iarăş întreagă naţiunea română într’un singur Stat. Cu smerenie ne închinăm memoriei înaintaşilor noştri, cari veacuri de-arândul au suferit încălcarea nemiloasă, păstrând ou credinţă fiinţa românească şi pregătind astfel învierea acestui neam la vieaţă liberă şi rodnică pentru umanitate. Monument neperitor se înalţă în sufletul româ-nesc tuturor acelor bravi Români, cari în răsboiul mondial şi-au vărsat sângele, murind pentru libertatea şi unitatea naţiunei române. Depunem prinosul recunoştinţei noastre vecinice neînvinsei armate române şi gloriosului şi înţeleptului Rege al Românilor Ferdinand I, iar puterilor aliate, cari prin strălucitele lor învingeri au scăpat ciivilizaţiunea din primejdia barbariei, le exprimăm adânca noastră mulţumită şi admiraţiunea noastră. Români ! Viitor de aur vi se pregăteşte. Adunarea Naţionala delà Alba-Iulia a indicat principiile conducătoare ale vieţii noastre de stat şi noi suntem ferm hotărîţi a duce la îndeplinire cele hotărîte la Alba-Iulia.  Vrem, ca pe pâmântul ţârii noastre să stăpânească dreptatea şi libertatea. Dreptate şi libertate nu numai pentru Români, ci şi pentru naţiunile conlocuitoare, pe cari soartea de multe veacuri ni le-a pus de vecini. Vrem să stăpânească dreptatea şi libertatea, nu numai pentru cel tare şi puternic, ci si pentru cel slab şi umilit. Dreptate să fie pentru plugar, ca şi pentru negustor şi meseriaş. Toţi de-opotrivă să-şi afle fericirea şi îndestulirea pe acest pământ românesc, cinstindu-se unul pe altul şi ajutându-se împrumutat. Toţi să fie fii asemenea îndreptăţiţi ai statului românesc. In acest scop vom da libertate naţională pentru toate popoarele conlocuitoare, — egală îndreptăţire şi deplina libertate autonomă confesională pentru toate confesiunile, — vom înfăptui un regim curat democratic pe toate terenele vieţii publice, votul obştesc, direct, egal, secret, pe comune, In mod proporţional, pentru ambele sexe în vârstă de 21 de ani la reprezentarea în comune, judeţe ori parlament, — desăvârşită libertate de presă, asociare şi Întrunire, — libera propagandă a tuturor gândirilor omeneşti, — vom iniţia o radicală reformă agrară. Pământul, care şi până acum a fost muncit cu sudori de sânge In decurs de veacuri de plugari, să aiungă în aceea măsură în stăpânirea ţăranului, cum hărnicia lui o cere, ca să fie fericit, iar prin munca celor mulţi roada pământului nostru să fie înzecită. Numai popoarele, cari produc maximul, cari supraproduc, au drept de existenţă in familia cea mare a naţiunilor. Vrem, ca muncitorimea industrială, temelia vieţii economice în zilele noastre, Încă să-şi afle îndestulirea şi mijloacele bogate de răsplată a muncii sale, şi în şcest scop suntem hotărîţi a-i da acolo drepturi şi avantagii, cari le au muncitorii în statele cele mai înaintate din Apus. Muncă uriaşe ne aşteaptă pentru binele neamului, dar de bunul sfârşit o clipă nu ne îndoim. Nu credeţi amăgirilor ce vin din parte duşmană nouă! Ceice ne-au robit până acuma, nu ne lasă bucuroşi din cafenele statului lor. Încrederea noastră nu se întemeiază numai pe voinţa noastră neclintită de a jertfi şi în viitor toate puterile pentru fericirea scumpei noastre naţiuni, ci mai vărtos ne întărim în credinţa biruinţei prin cunoaşterea distinselor aptitudini ale acestei ginte latine, care, fără îndoială, scăpată din robie în curând va pune în uimire lumea prin contribuţiunile sale la progresul civilizaţiunii.  Români! În aceste zile mari ale prefacerii arătaţivâ vrednici de sângele nobil oe curge în vinele voastre şi vrednici de încrederea lumii civilizate. Înainte de toate rupeţi orice legături mai departe ou guvernul maghiar din Budapesta şi daţi ascultare numai Consiliului diriguitor român, guvernului vostru. Rânduirile acestui guvern să le împliniţi cu scumpătate şi fără esitare, căci acele rânduiri se dau pentru fericirea voastră viitoare. Mai ales în aceste vremuri grele nu vă duşmăniţi întreolaltă, cinstiţi vieaţa şi averea altuia, trăiţi în pace şi frăţietate cu cei de alt neam şi altă lege, îngrijiţi casele şi economia voastră şi fleştecarele să-şi urmeze munca sa obicinuită fără încetare. Fiţi liniştiţi, pacinici şi muncitori, dar de azi încolo ou îndârjire să vă apăraţi libertatea naţională; şi când s`ar ridică vr’un protivnic acestei libertăţi, să nu mai răbdaţi de azi încolo nici o umilire, ci orice duşman al libertăţii voastre naţionale să-l respingeţi, jertfindu-va, de-ar trebui, chiar şi vieaţa pentru libertate.  Dacă vă vom chemă, veniţi sub arme cu dragă inimă, ca să ne apărăm moşia şi neamul. Iară noi vă făgăduim, că toată munca noastră şi vieaţa noastră întreagă o jertfim binelui şi fericirii voastre. Aşâ să ne ajute Dumnezeu ! Sibiiu, în 29 Noemvrie (11 Decembrie 1918). Consiliul Dirigent al Transilvaniei, Banatului şi părţilor româneşti din Ungaria.

Redactorul Gazetei Oficiale a fost Teodor V. Păcăţian, iar administrator Gheorghe Vitencu. Gazeta a apărut până la 31 martie 1920, în 99 de numere, la Sibiu până la 18 octombrie 1919 (nr. 61) şi la Cluj în continuare.

Mulţumiri speciale jurnalistului Tiberiu Fărcaş, coordonatorul website-ului Clujul Cultural.ro, pentru contribuţia la acest memento.