Oul, simbolul universal al omenirii: de la oul de şarpe celtic la oul de Paşte
0Departe de a se limita la mitologia creştină care îl asociază cu viaţa şi învierea, oul este poate unul dintre cele mai vechi simboluri ale omenirii, răspândit totodată în foarte multe spaţii culturale.
De la oul de şarpe celtic până la ouăle fecundate de soare din care se năşteau eroii chinezi sau oul care se desparte în două emisfere creând cerul şi pământul la hinduşi, simbolismul general al oului îl leagă de geneza lumii.
Oul conţine în esenţa sa toată diversitatea fiinţelor. În mitologia egipteană, din Nun, personificarea oceanului primordial, va răsări o movilă pe care se va deschide un ou. Din ou va ieşi un zeu care va avea sarcina de a organiza haosul şi va produce la rândul său ouă din care se va modela viaţa. Într-o altă cosmogonie egipteană, oul o reprezenta pe Querehet, cea care patrona forţele vitale.
În „Changya Upanishad”, oul se naşte din Non-Fiintă şi se despică, creând elementele. În Tibet, chiar dacă nu are un rol tocmai primordial, oul se află totuşi la originea mai multor strămoşi. În tradiţiile chineze, haosul avea forma unui ou, care s-a desfăcut după 18000 de ani. Teoria Huentian vede lumea ca pe un ou imens înălţat pe verticală. Cerul se află în partea superioară a cochiliei, pământul este gălbenuşul, fundul oului este oceanul primordial. Nici amerindienii nu ocolesc acest simbol: tempel incaşe au ca ornamente plăci de aur ovale, posibil reprezentări ale zeului suprem Huiracocha. Printre miturile cosmogonice se numără şi acela care povesteşte despre Soarele care a trimis pe pământ trei ouă din care se nasc nobilii, femeile şi poporul.
Se încarcă comentariile...
