Mark Twain, abuzat de corectitudinea politică

Iniţiativa unei edituri americane de a înlocui cuvintele „cioară/negru“ şi „sclav“ din „Aventurile lui Huckleberry Finn“ şi „Aventurile lui Tom Sawyer“ este virulent criticată de Nicolae Manolescu. Scriitorul Radu Paraschivescu spune, de asemenea, că „rezervorul de inepţii al corecţilor politic este infinit“, mai ales la americani.

În viziunea editorului Alan Gribben, coordonator al ediţiei şi specialist în opera lui Mark Twain, cuvintele „cioară/negru" („nigger") şi „sclav" („slave") trebuie excluse din „Aventurile lui Huckleberry Finn" şi „Aventurile lui Tom Sawyer", fiindcă sunt „ofensatoare" pentru o anumită categorie de cititori. Cei doi termeni sunt folosiţi de 219 ori în „Aventurile lui Huckleberry Finn" şi de patru ori în „Aventurile lui Tom Sawyer", potrivit editorului. Ediţia „revizuită" a romanelor va apărea, în februarie, în 7.500 de exemplare, la NewsSouth Books din statul Alabama.

Citiţi şi: Cărţile anului 2011

Alan Gribben a declarat pentru „Publishers Weekly": „Rasa contează în aceste cărţi. Totul depinde de cum se exprimă ea în secolul XXI". Gribben şi-a explicat decizia susţinând că alţi profesori i-au spus despre imposibilitatea de a folosi varianta clasică a cărţilor lui Twain, dar invocând şi că o prietenă de culoare a fiicei lui i-a spus că urăşte „Aventurile lui Huckleberry Finn".

„Lipsă de respect"

Cazul a stârnit imediat reacţii critice în presa internaţională. „The Guardian" recontextualizează imagea scriitorului: „Twain e în topul ştirilor şi la o sută de ani după moarte". Criticul Christopher Howse aduce în „The Telegraph" un argument literar. Howse extinde situaţia la un alt autor de referinţă, William Shakespeare: „«Aventurile lui Huckleberry Finn» cenzurate ar fi ca «Neguţătorul din Veneţia» fără cuvântul «evreu»".

Comentând această iniţiativă, criticul literar Nicolae Manolescu a declarat pentru „Adevărul": „Editorul care vrea să facă astfel de înlocuiri este un cretin sinistru. E ca şi cum aş pune în gura lui Ştefan cel Mare cuvinte care au intrat în limba română în secolul XX şi l-aş face să vorbească despre drepturile omului, referindu-se la boierii pe care-i tăia! Sau vorbim despre blogul lui Ştefan cel Mare!" În viziunea criticului literar Daniel Cristea-Enache, „acţiunea ofensează chiar prietenia în alb-negru dintre Sawyer şi Finn: una minunată tocmai prin aceea că surclasează diferenţele de rasă şi de statut social dintre cei doi." Specialistul a comentat: „Îi las pe alţii să fie de acord cu «pozitivarea» prin cenzurare a mesajelor din opera literară a lui Mark Twain. Îi vom citi cărţile în varianta lor necenzurată şi gata."

Elijah Wood, în rolul lui Huck Finn, şi Courtney B. Vance, interpretându-l pe Jim, în ecranizarea din 1993 a celebrului roman

Faţă în faţă cu ideea cenzurării lui Twain, reputata traducătoare Antoaneta Ralian explică: „De la bun început, de când a apărut «trendul» political correctness (îl numesc «trend» ca să mă încadrez şi eu în «trendul» snob al folosirii abuzive a anglicismelor) am avut o reacţie de respingere. Mi se părea o formă de ipocrizie crasă, tipic americană, o deviaţie, un reflex modern al vechiului puritanism cu restricţiile şi inhibiţiile lui nocive." Traducătoarea remarcă absurdul situaţiei: „Nu cred că toate nedreptăţile şi persecuţiile pe care le-au suferit de-a lungul secolelor negrii şi populaţia băştinaşă de pe pământul devenit american pot fi corectate şi eradicate pe cale semantică.

 Nu prin înlocuirea calificativului «negru» prin «om de culoare»". „Şi a-l epura, a-l cenzura pe Mark Twain în lumina corectitudinii politice mi se pare direct un sacrilegiu. Ca să nu mai vorbim de stupiditate. E o lipsă de respect, o meschinizare, o maculare a unui nume sacru în faţa căruia ar trebui să se închine generaţii de cititori din lumea întreagă. Monştrii sacri trebuie lăsaţi să se odihnească în eternitate, cu geniul şi cu păcatele lor. Vom ajunge să-l cenzurăm şi pe Shakespeare? Şi Othello era «om de culoare»", mai adaugă Antoaneta Ralian. „Şi ce se întâmplă cu zecile de ediţii «otrăvite» ale lui Mark Twain existente în biblioteci şi pe piaţă? Impertinenţa prostiei chiar nu cunoaşte limite?", conchide traducătoarea.

Scriitorul şi traducătorul Radu Paraschivescu afirmă că discriminarea pozitivă din spatele „acestei aberaţii poartă un singur nume: prostie".
„nuanţe de viol" „Avem aici o arie cântată în falset, ai cărei tenori susţin uniformizarea şi exilează nuanţa, diferenţa şi foşnetul viu al scrisului sau al gânditului. Să intervii cu o asemenea brutalitate în opera unui om care nu şi-o mai poate apăra înseamnă să comiţi un abuz cu nuanţe de viol", comentează acesta. Nu e singura „tâmpenie corectă politic", continuă Paraschivescu. „Tot americanii au sugerat ca Dumnezeu să poată fi înlocuit prin formula pronominală «El/Ea». Şi tot ei au avansat alternativa «herstory» pentru extrem de machistul «history». Rezervorul de inepţii al corecţilor politic e infinit, în opinia scriitorului, care propune ironic „noi intervenţii de chirurgie literară": „Negrul de pe Narcis" al lui Conrad să devină «Persoana dezavantajată pigmentar de pe Narcis», iar «Laleaua neagră» să se transforme în «Laleaua de culoare» (dacă nu cumva şi formula asta sună neoeretic). Cât despre romanul meu, «Fluturele negru», mă gândesc să-l reintitulez «Fluturele africano-american»."

Schimbări aduse de noua ediţie

Nu numai Jim, negrul fugar din „Aventurile lui Huckleberry Finn", va avea alt limbaj în noua ediţie. Volumele care vor apărea la Editura NewsSouth Books conţin şi alte modificări. Joe, pe care Mark Twain îl caracterizează prin cuvântul „injun", termen peiorativ din limba engleză care denumeşte indianul american, va deveni, din „Injun Joe", „Indian Joe", iar „half-breed" („corcitură") va fi înlocuit cu „half-blood" („încrucişare de rasă").

"E ca şi cum aş pune în gura lui Ştefan cel Mare cuvinte care au intrat în limba română în secolul XX."
Nicolae Manolescu critic literar

"Vom ajunge să-l cenzurăm şi pe Shakespeare? Şi Othello era «om de culoare»."
Antoaneta Ralian traducătoare