Istoria ruinată a Olteniei – Partea I: Judeţele Dolj şi Olt

Am călătorit prin Oltenia, fie în vacanţă, fie în interes de serviciu, şi am adunat informaţii despre procesul de ruinare a unor importante imobile de patrimoniu din judeţele Olteniei, mărturii ale unui trecut istoric bogat şi frumos care sunt aruncate în lada de gunoi a uitării prin neglijenţa penală a proprietarilor şi autorităţilor.

În România post-decembristă se vorbeşte mult despre zestrea de patrimoniu naţional, despre moştenirea trecutului, dar se face foarte puţin. Patrimoniul naţional, deşi teoretic ocrotit de o mulţime de legi şi reglementări, se degradează, se distruge, se pierde. Vă propun o călătorie spre istoria ruinată a Olteniei, aşa cum este încă mărturisită de zecile, sutele de clădiri de patrimoniu a căror stare de degradare ne face să credem că mândria de a fi oltean se transformă treptat dintr-un sentiment veritabil, într-un mincinos slogan de propagandă electorală.

Am călătorit prin Oltenia, fie în vacanţă, fie în interes de serviciu, şi am adunat informaţii despre procesul de ruinare a unor importante imobile de patrimoniu din judeţele Olteniei, mărturii ale unui trecut istoric bogat şi frumos care sunt aruncate în lada de gunoi a uitării prin neglijenţa penală a proprietarilor şi autorităţilor.

Din însemnările mele de călătorie am realizat această mini-serie pe care o dedic atât autorităţilor locale, cât şi onorabililor domni funcţionari ai statului din cadrul Ministerului Culturii şi Direcţiilor pentru Cultură din judeţele Olteniei, în speranţa că vor încerca să-şi facă datoria şi să salveze ce se mai poate salva.

Craiova şi Judeţul Dolj

Autorităţile municipiului Craiova au luat hotărârea de a participa la competiţia europeană de desemnare a titlului de „Capitală Culturală Europeană”. O iniţiativă curajoasă, care merită sprijinită. Dificultăţile cu care se vor confrunta autorităţile craiovene sunt însă mari, dată fiind neglijenţa aproape penală de care au dat dovadă edilii din trecut faţă de patrimoniul cultural imobil al Craiovei şi Judeţului Dolj.

Să enumerăm câteva dintre clădirile de patrimoniu şi de mare importanţă pentru istoria culturală a oraşului Craiova, aflate în stare de degradare şi a căror pierdere reprezintă o lovitură devastatoare pentru zestrea istorică a Cetăţii Băniei.

În mai multe imobile, până la retrocedare, au funcţionat diferite instituţii publice. Dacă fostul proprietar (statul, primăria ori vreo companiei de stat) a reuşit să asigure o întreţinere oarecum minimală, după retrocedare multe dintre aceste imobile de patrimoniu au intrat într-un proces de degradare ireversibilă. Câteva exemple: Casa „Puiu Pleşa” (fost sediu pentru Curtea de Conturi Dolj), Casa „Gogol” (ex-sediu Direcţia de Statistică), Casa „Dianu” (ex-sediu Şcoala Populară de Arte „Grigore Gabrilescu”), Casa „Chintescu” (ex-sediu Direcţia Judeţeană Poşta Română), Casa ”Dinopol”. Aceste clădiri, cândva adevărate bijuterii de arhitectură, sunt o privelişte tristă, degradarea în care sunt lăsate să zacă fiind justificată de unii dintre proprietari prin lipsa resurselor financiare. O justificare mulţumitoare, se pare, şi pentru autorităţile din domeniul culturii şi patrimoniului care se fac că nu observă distrugerea patrimoniului cultural al oraşului Craiova.

Să mai amintim alte trei clădiri de patrimoniu a căror existenţă este în pericol şi pe care le vom pierde pentru totdeauna, dacă nu se intervine urgent, anume Casa „Ionel Pleşia” (sediul Bibliotecii Franceze ”Omnia”, în stare avansată de degradare, cu fisuri în faţadă şi în pereţii interiori), Casa „Boicescu” (construită la sfârşitul secolului al XIX-lea, în degradare) şi Casa „Geblescu” (construită între anii 1800-1830, în degradare).

În judeţul Dolj întâlnim alte imobile de patrimoniu care sunt supuse degradării, datorită nepăsării penale cu care proprietarii şi autorităţile locale tratează problema restaurării şi conservării patrimoniului local.

În comuna Coţofenii din Faţă există, în stare de ruinare, Conacul ”Coţofenilor”, monument istoric deosebit de important pentru zestrea de cultură a Olteniei. În comuna Brabova, se degradează într-un ritm accelerat Cula „Izvoranu-Geblescu” (construită între anii 1780-1800), monument istoric care necesită urgente lucrări de consolidare a structurii, care a fost grav afectată de seismul din 1977. În comuna Sadova, turnul clopotniţei Mânăstirii Sadova (construi între 1632-1640) se deteriorează într-un ritm accelerat, iar în comuna Şitoaia, „Crucea de piatră de la Şitoaia” se află în stare avansată de degradare şi în pericol de distrugere totală, pentru că acest monument istoric este pur şi simplu abandonată sub cerul liber.

Judeţul Olt

Casa ”Hagiescu-Mirişte”, din Caracal, este unul din importantele obiective de patrimoniu cultural din Judeţul Olt aflat în stare de degradare. Cândva sediul Muzeului de Etnografie, clădirea se ruinează şi se apropie vertiginos de distrugere.

Într-o situaţie asemănătoare se află şi Conacul ”Brătăşanu”, din satul Poiana, comuna Radomireşti, clădire care a fost lăsată aproape în paragină, după restituirea către proprietari.

Cula ”Căleţeanu”, din oraşul Piatra-Olt, un alt important obiectiv de patrimoniu al Olteniei, se află într-o stare de avansată deteriorare, cu zidul parţial distrus, cu interiorul aproape nefuncţional şi cu subsolul inundat la fiecare ploaie.

În Judeţul Olt există şi alte clădiri de patrimoniu afectate de degradare, dintre care amintesc: Conacul ”Neamţu” (comuna Pârşcoveni), Conacul ”Pipilie Popescu” (comuna Mihăeşti), Conacul ”Buzescy Darvari” (comuna Strejeşti), precum şi cnacele din Drăghiceni, Curtişoara, Oboga şi Cezieni.

În Slatina, aşa-numitul ”Centru Istoric Slatina” cuprinde imobile de patrimoniu reprezenative care, din păcate, au un aspect inestetic, multe fiind într-o stare avansată de degradare, suferind intervenţii neadecvate asupra arhitecturii exterioare sau interioare (de exemplu, Casa ”Marinescu”, Casa ”Zenovie”, Casa ”Vişinescu”).

 * * *

Mărturii ale istoriei noastre, aceste imobile de patrimoniu din Judeţele Dolj şi Olt trebuie salvate, obligând proprietarii să respecte legislaţia în vigoare. Un ultim adevăr simplu, pe care edilii Cetăţii Băniei trebuie să-l cunoască: oraşul Craiova nu poate obţine titlul de „Capitală Culturală Europeană” dacă pe străzile lui se pot încă vedea clădiri de patrimoniu istoric aflate în degradare şi stare de ruină.

Vrem să fim europeni? Atunci, să începem prin a fi români, respectându-ne trecutul!