Din istoria amerindienilor. Primul om care a folosit cuvântul „rasism” a fost acelaşi care a spus „omoară indianul din el, salvează omul”

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Richard Henry Pratt ( 6 decembrie 1840- 15 martie 1924)                                            FOTO: Wikipedia
Richard Henry Pratt ( 6 decembrie 1840- 15 martie 1924)                                            FOTO: Wikipedia

De la sfârşitul secolului al XIX-lea şi până la începutul secolului al XX-lea, zeci de mii de copii nativi americani erau înscrişi cu forţa de oficialităţile Statelor Unite în şcoli cu internat. În 1902, în Oxford English Dictionary, apărea cuvântul „rasism”, a cărei definiţie era dată, în mod ironic, de un locotenent pe nume Richard Henry Pratt care conducea o astfel de şcoală. Istoricii încă dezbat şi astăzi dacă Pratt era sau nu rasist.

Generaţii de copii indieni au fost traumatizate printr-o serie  de măsuri barbare adoptate de oficialii din şcoli, măsuri precum separarea de familie şi comunitate, muncă, tortură fizică şi abuzuri sexuale, după cum scrie  în volumul „Education and Capitalism: Struggles for Learning and Liberation”, coordonat de Jeff Bale şi Sarah Knopp.

De asemenea, elevii amerindieni erau năpădiţi de boli la internate, cele mai mari ameninţări, după cum scrie nativepartnership.org, fiind tuberculoza şi conjunctivita. Spre exemplu, în 1899, o epidemie de pojar a cuprins Phoenix Indian School- au fost 325 de cazuri de pojar, 60 de pneumonie şi 9 morţi în doar primele 10 zile. 

Internatul lui Richard Pratt

Un caz aparte între aceste şcoli îl reprezenta cel al Şcolii industriale indiene Carlisle, deschisă în 1879, sub conducerea locotenentului Richard Henry Pratt care pe de o parte poate fi considerat rasist, dar care, pe de altă parte, poate fi văzut, dat fiind contextul istoric, ca o personalitate care a ameliorat soarta copiilor amerindieni. 

„Un mare general a spus că singurul indian bun e cel mort...Într-un anumit sens, sunt în asentiment, dar numai în acest sens: că tot indianul din rasă ar trebui să moară. Omoară indianul din el şi salvează omul”, era unul dintre motto-urile pentru care Pratt a rămas cunoscut (sursa: National Public Radio). 
Richard Henry Pratt

Richard Henry Pratt în biroul său de la Carlisle, alături de un elev (Sursă foto: Wikipedia) 

Copiii amerindieni din aceste şcoli nu aveau voie să îşi vorbească limbile tribale sau să îşi practice ritualurile. Hainele le erau arse şi înlocuite cu uniforme. La intrarea în şcoală, copiii erau tunşi, lucru care, în cultura lor, era dezonorant, părul tăindu-se doar ca o exprimare a pierderii cuiva drag. De asemenea, erau puşi să îşi aleagă şi un nume englez. Era vizată, aşadar, dezbrăcarea amerindienilor de orice urmă de identitate culturală, de orice factor tradiţional sau spiritual.

„Dezbrăcarea” de cultură, văzută ca eliberare 

Conform nativetimes.com, în 1890, Pratt trimitea o scrisoare către comisarul Afacerilor Indiene în care spunea că dacă „dacă milioane de sălbatici negri pot fi atât de transformaţi şi asimilaţi şi dacă, anual, sute de mii de emigranţi de pe toate ţinuturile pot deveni anglicizaţi, americanizaţi, asimilaţi şi absorbiţi prin asociere, atunci rămâne o datorie simplă pe umerii noştri cu privire la indieni, aceea de a-i uşura de sălbăticie şi alte calităţi străine prin aceleaşi metode pe care alţii le-au folosit să îi elibereze pe alţii”. 

„Omoară indianul din el şi salvează omul”, spusese Pratt.

Ceea ce a făcut acesta de fapt a fost să înlocuiască determinismul biologic cu imperialismul cultural, deplasând accentul de pe ideea că anumite grupuri sunt inferioare pe aceea că inferioare pot fi doar culturile care ar putea fi corectate sau distruse. Într-un fel, se poate spune că, în schema generală istorică, Pratt era răul mai mic. 

Rasismul, împotriva progresului şi dezvoltării 

Exista o serie de diferenţe între internatul condus de el şi celelalte deschise cu acelaşi scop. De asemenea, conform aceleiaşi surse, se crede că Pratt nu ar fi ştiut de toate măsurile care s-ar fi aplicat în instituţia condusă de acesta.  Printre diferenţe se numără faptul că în internatul lui Pratt cei care se abţineau din a-şi vorbi limba natală era recompensaţi, în vreme ce, în celelalte, copiii erau pedepsiţi pentru a fi determinaţi să facă acest lucru. 

De asemenea, o altă idee susţinută de Pratt era ca pe timpul vacanţelor, copiii să fie trimişi la muncă la fermele din vecinătate. Se aplica aşa-numitul sistem „placing out” (plasare în afară) prin care se încerca integrarea copiilor în societatea americană. 

În mod ironic, în 1902, acelaşi Richard Henry Pratt, era citat în Oxford English Dictionary pentru că introducea cuvântul „rasism”: „Segregarea oricărei clase sau rase de oameni faţă de restul oamenilor ucide progresul celor segregaţi şi le încetineşte dezvoltarea. Asocierea raselor şi claselor e necesară pentru a distruge rasismul şi clasificarea”

Cultură



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite