Am aici două cutii de scrisori, mai precis fantele şi capacul lor, datând din perioada La Belle Époque. Cea din imaginea de mai sus este din Bucureşti, împodobind o poartă din anii 1900, inscripţionată cu textul "Scrisori şi Jurnale". Cele două fotografii de mai jos înfăţişează o deschidere de cutie de scrisori din Chişinău, destul de greu vizibilă pentru ochiul neiniţiat, sub multe straturi de vopsea, cu inscripţia în limba rusă "Dlya Pisemi i Gazeti", care se traduce "Pentru Scrisori şi Jurnale".

Deschidere de cutie de scrisori, casă din anii 1890, Chişinău. FOTO Valentin Mandache

Cele două oraşe sunt din aceeaşi zonă de civilizaţie sud-est europeană, dar cu experienţe istorice marcant diferite în ultimele două sute de ani, cu trenduri deosebite în preferinţele lor arhitecturale şi artistice, după cum mărturisesc aceste cutii de scrisori. Cea românească, ornând o poartă din fier forjat, arată popularitatea acestor elemente arhitecturale în Bucureştiul şi România acelor vremuri, existenţa de grădini sau cel puţin spaţii în faţa caselor, un fapt ce favoriza interacţia locatarilor cu comunitatea lor (de exemplu celebrul "stat de vorbă la poartă" românesc). În Chişinău, pe de altă parte, cutia de scrisori a unei uşi la stradă, indică bineînţeles o casă cu zid direct la stradă, ce este unul din tipurile reprezentative de case de epocă a zonei centrale a oraşului, cu grădini interioare pentru intimitatea de familie, departe de ochii scrutători ai vecinilor, trecătorilor şi autorităţilor. Deschiderea de cutie românească e decorată cu ornamente ce aduc a Beaux Arts, care pe aceste meleaguri vin prin filiera Franţei, indicând influenţa acestei ţări aici, pe când în Chişinău fanta cutiei de scrisori este înconjurată de elemente neo-renascentiste redate provincial, ca acel mascaron, subliniind tradiţiile mai adânci ale Renaşterii şi popularitatea acestui stil în Imperiul Rus. Limbile de inscripţionare folosite arată de asemenea existenţa unei societăţi mai cosmopolite în Chişinău, si experienţa acestui oraş ca parte a imperiului ţarist. Numai faptul că această inscripţie în limba rusă încă supravieţuieşte într-un oraş acum în majoritate vorbitor de română, indică o atitudine mai tolerantă privind diversitatea etnică, decât ce se întâmplă acum în Bucureştiul plictisitor de mono-etnic.

Deschidere de cutie de scrisori, casă din anii 1890, Chişinău. FOTO Valentin Mandache

Şirul de interesante comparaţii de elemente arhitecturale şi istorice expuse de aceste două simple cutii de scrisori poate continua, fixând în mai bune coordonate evoluţia acestor oraşe, fiind o dovadă a cât de folositoare este metoda comparativă în regiuni mai puţin documentate şi discutate arhitectural, ca România şi sud estul Europei.

Articol publicat iniţial pe blogul Case de Epocă, iar în limba engleză pe blogul Historic Houses of Romania.