Critica de la A la Z

De cativa ani incoace, lucrarile de sinteza, dictionarele si celelalte instrumente utile (daca nu indispensabile) cititorului de literatura romana incep sa vada lumina tiparului. Ele se inscriu intr-o

De cativa ani incoace, lucrarile de sinteza, dictionarele si celelalte instrumente utile (daca nu indispensabile) cititorului de literatura romana incep sa vada lumina tiparului. Ele se inscriu intr-o durata lunga, direct proprotionala cu cea care le-a precedat - caci nu e usor sa strangi o uriasa baza de date literare si s-o organizezi dupa un anumit criteriu. Redactarea unui dictionar este genul de activitate la care pana si Sisif ar ezita sa se inhame, mai ales in domeniul literaturii, si mai ales aici, la noi, unde informatia nu e... informatizata si usor accesibila, ci dispersata in biblioteci publice si particulare. Irina Petras a reusit totusi sa duca la bun sfarsit Panorama criticii literare romanesti. 1950-2000 (Casa Cartii de Stiinta, Cluj, 2001): un volum masiv, de peste 650 de pagini format mare, in care apar, alaturi de critici, istorici si teoreticieni literari, eseisti si esteticieni. (Printre ei se numara si criticii de la ziarul "Adevarul" C. Stanescu si Constantin Coroiu.) Panorama se deschide printr-o sectiune intitulata Repere, in care apar "clasicii" genului, ai criticii literare (in ordine cronologica: Heliade Radulescu, Kogalniceanu, Hasdeu, Maiorescu s.a.m.d., pana la V. Streinu si D. Popovici), dupa care vine randul criticii postbelice, inventariata alfabetic, ca intr-un dictionar. Fisa-tip a unui autor contine date esentiale, bio-bibliografice, despre el; in cazul unora, se adauga fragmente din scrisul propriu si referinte critice, de intindere variabila, in functie de importanta subiectului. Cu cat acesta e mai important, cu atat cresc sansele de a-l si vedea, in pozele din paginile cartii. Desi exista uneori lacune de informatie (e practic imposibil sa stii, la un moment dat, tot ce au publicat si publica plutoanele de critici din Romania), ca si anumite curioase inegalitati (de pilda, subsemnatul are un spatiu mai mare decat istoricul si comparatistul Alexandru Dutu, cu peste 15 volume publicate!), Panorama Irinei Petras devine un reper bibliografic obligatoriu pentru toti cei interesati de literatura romana si de critica ei. Ea dovedeste, indirect, si lipsa de fundament a acelei "teorii" conform careia in Romania ar fi fost, dupa al doilea razboi mondial, o Siberie a spiritului, un desert cultural. Sute si sute de nume de critici (de toate varstele si orientarile), mii si mii de carti (unele mai bune, altele mai putin) arata, din fericire, contrariul. Din mai multe motive, asadar, dictionarul ilustrat alcatuit de Irina Petras este o carte de tinut pe unul dintre rafturile apropiate, la indemana.