Cine se crede Orson Welles?

Nu este de colo sa vezi vedetele noastre, care cu statut, care in plina cursa pentru a si-l confectiona, executand in fata camerelor numere din repertoriul sporturilor extreme. Postul B1 a pus pariu

Nu este de colo sa vezi vedetele noastre, care cu statut, care in plina cursa pentru a si-l confectiona, executand in fata camerelor numere din repertoriul sporturilor extreme. Postul B1 a pus pariu ca se poate. Chiar daca ezitarea unor staruri pare uneori ticluita, de dragul "suspansului" (s-a indoit cineva ca Mihaela Radulescu va zbura cu tiroliana?) toata acea agitatie parca este de preferat unor lungi intermezzouri de la sol, cu zdrahoni care scot pe gura "misto-uri" debile de genul "fata mea este model/ Se ia lumea dupa el(?)/ O cheama Coco Chanel/ Canta cu Sacha Distel"). Banuiesc ca, dintr-o prea mare incantare de sine, cineva din echipa amintitului canal s-a crezut la un moment dat nici mai mult nici mai putin decat Orson Welles. Intr-un jurnal de seara ce a precedat una dintre editiile "...Pariului", prezentatorul anunta cu glas grav un misterios incident petrecut, chipurile, prin preajma hotelului Rex, "locatia" emisiunii cu pricina, cu parasutisti bizari aparuti din senin, descinderi, sechestrari, interventii pentru eliberarea unor persoane etc. Cu multe decenii in urma, cu putin inaintea izbucnirii celui de-al doilea razboi mondial, in ziua de 30 octombrie 1938, Orson Welles i-a tinut pe ascultatorii unui post de radio cu sufletul la gura, cu noua versiune a "Razboiului lumilor", dupa cartea lui H.G. Wells, regizata ca si cum un atac al martienilor ar fi iminent. Panica i-a scos atunci pe oameni din case. Ma indoiesc ca cineva s-a speriat de bancul rostit de redactorul de serviciu. El ramane insa, in cel mai bun caz, o gluma proasta, a carei includere in schema "Stirilor nationale" este inadmisibila. Jurnalele de actualitati, numite in limbaj profesionist, pe la vecinii nostri nu chiar indepartati, "marea messa de la ora 20" nu sunt sezatori, nici concursuri de ghicit glumite. Nimeni nu doreste ca cel care ne aduce vestile, bune sau rele (mai ales), sa-si compuna o figura de cioclu, dar nici sa ne faca cu ochiul nu-i sta bine. Exista spatii berechet, prin atatea emisiuni. "Stiristii" nu se trag de sireturi cu telespectatorii. Asta este treaba vedetutelor care ne cer sa le aplaudam, "hai, sa vad manutele sus". Sa nu dam circului mai mult decat ceea ce i se cuvine.