Cele patru „execuţii“ ale Regelui Mihai

Cele patru „execuţii“ ale Regelui Mihai

FOTO Arhivă

Adolf Hitler, liderii comunişti, Iliescu şi Băsescu au făcut din Regele Mihai o ţintă politică. Regele a abdicat la 30 decembrie 1947, forţat de comunişti, şi nu a mai avut voie să calce pe pământul României până în 1992.

Iată ce spunea Hitler despre Regele Mihai după actul de la 23 august 1944. „Pe 25 august 1944, după-amiază, după ora 1.00, radioul german a difuzat discursul lui Hitler în legătură cu evenimentele din România.  În această declaraţie, Hitler afirma că Regele Mihai a trădat şi a predat România Uniunii Sovietice", a declarat pentru "Adevărul" istoricul Alex Mihai Stoenescu.
 
Comuniştii români au încercat tot timpul să prezinte despărţirea ţării de instituţia monarhiei ca pe una amiabilă. În discursul său din seara de 30 decembrie 1947, Petru Groza spunea: "... vreau să vă comunic că actul acesta s-a făcut prin bună învoială. Regele a constatat că instituţia monarhiei era o piedică serioasă în calea dezvoltării poporului nostru. Istoria va înregistra o lichidare prietenească a monarhiei, fără zguduiri [...] poporul a făcut azi un divorţ şi decent, şi elegant de monarhie. [...] Vreau să se ştie pretutindeni că lucrul acesta s-a făcut cu cuminţenie, la timpul său. Noi mergem înainte pe drumul nostru, cu minimum de zguduiri la maximum de foloase. Vom îngriji ca fostul Rege să plece liniştit, aşa cum se cuvine, pentru ca nimeni să nu poată avea un cuvânt de reproş pentru acela care, înţelegând glasul vremurilor, s-a retras". De asemenea, potrivit discursului oficial comunist, Regelui şi suitei sale li s-a permis să ia toate bunurile solicitate. De aici şi până la acuzaţia că ar fi fugit cu un tren plin cu bunuri de o valoare inestimabilă nu a fost decât un pas. Ulterior, discursul istoric s-a modificat, monarhia dispărând din manualele şcolare, iar cei aproape 100 de ani cât a domnit în România au fost dedicaţi exclusiv realizărilor populare. 
 
Iliescu l-a ţinut departe de ţară doi ani 
 
După patru decenii de exil, Regele Mihai încearcă pentru prima oară să se întoarcă în ţară în aprilie 1990 pentru a petrece Sărbătorile de Paşte, dar Guvernul de la Bucureşti îi refuză viza. Vestea îl surprinde pe fostul suveran pe aeroportul din ­Zürich, gata de îmbarcare spre ţară. „E o situaţie inedită pentru mine!", a declarat Regele Mihai la auzul veştii. Regele însă reuşeşte să obţină permisiunea de a reveni în România de Crăciun, când are de gând să participe la slujba religioasă de la Curtea de Argeş. 
 
Familia regală soseşte pe Otopeni şi primeşte vize provizorii, valabile 24 de ore. Numai că imediat o parte a presei prezintă ştirea că fostul suveran a forţat graniţa şi a intrat clandestin în ţară. Peste câteva ore, coloana de maşini a Regelui este oprită pe autostrada Bucureşti-Piteşti la un baraj poliţienesc, iar fostul suveran şi suita sa sunt întorşi, sub escortă armată, pe aeroport şi expulzaţi. În 1992 de Paşte, fostul suveran face o vizită în România, fiind întâmpinat de circa un milion de oameni, potrivit CNN. 
 
1997-2011: anii reconcilierii
 
După vizita din 1992, autorităţile de la Bucureşti îl ţin patru ani departe de ţară pe Regele Mihai. În 1994, fostul suveran încearcă încă o dată să vină acasă, dar este împiedicat să coboare din avionul aterizat pe Otopeni. Peste doar o lună, partidul de guvernământ, PDSR, cere MAE să-l declare pe fostul Rege persona non grata. Punctul de cotitură în relaţia cu Guvernul de la Bucureşti apare în 1997, când regimul CDR îi oferă  paşaport românesc şi vizitează ţara. În 2001, preşedintele Ion Iliescu face gestul istoric al reconcilierii cu Regele Mihai pe care îl invită, printr-o scrisoare adresată „Sire", să vină în România pentru a lua parte la inaugurarea unei galerii de artă. 
 
citeste totul despre: