Cele mai ciudate lucruri despre soţii Ceauşescu: beţia până la moarte de la Drăgăşani, vânătoarea cu lunetişti, crimele de la Casa Poporului

Cele mai ciudate lucruri despre soţii Ceauşescu: beţia până la moarte de la Drăgăşani, vânătoarea cu lunetişti, crimele de la Casa Poporului

Fostul dictator, Nicolae Ceauşescu, era renumit pentru pasiunea sa, vânătoarea

Graniţe între judeţe, metrou secret, haine purtate o singură dată, partide de vânătoare trucate, mâncare gustată de securişti sunt doar o parte dintre miturile care circulau în perioada comunistă. Istoricii susţin că multe chiar s-au adeverit, după revoluţie. adevarul.ro vă propune o incursiune în Epoca de Aur, pentru a afla speculaţiile, dar şi lucruri reale şi ciudate care circulau despre soţii Ceauşescu în întreaga ţara

Ştiri pe aceeaşi temă

Câţi nu vorbeau, în Epoca de Aur, despre faptul că Nicolae Ceauşescu obişnuia să nu poarte decât o singură dată un costum, că îşi punea securiştii cei mai apropiaţi să guste mâncarea pentru a fi sigur că nu există niciun pericol de îmbolnăvire sau că el împreună cu Elena ar fi avut conturi bancare în străinătate, unde îşi păstrau banii pentru o eventuală evadare. Istoricii vorbesc totuşi de zvonuri şi mituri care, în majoritatea lor, porneau dintr-un
”sâmbure de adevăr”.

Ceauşescu, obsedat de siguranţă şi sănătate

”Ceauşescu era obsedat de siguranţa lui şi de sănătatea lui, asta este un lucru cert. Se ferea de un potenţial atac rus prin care sovieticii să încerce să-l îndepărteze de la putere, vezi exemplul Iugoslaviei. O bună parte din miturile care circula s-au adeverit. Nu avea însă conturi în străinătate, se pare ca nu s-a aşteptat niciodată la o mişcare populară”, explică istoricul Dan Falcan.

Mitul bâlbâielii şi liniştea dictatorului

Un mit însă frecvent printre oameni era cel al bâlbâiutulu. Se spunea că Ceauşescu era bâlbâit din cauza faptului că fusese torturat la închisoarea Doftana, dar s-a dovedit a fi o simplă propagandă a Securităţii.
Cu toatea astea, cuplul Ceauşescu ar fi fost unul destul de sec, rece, care nu a lăsat loc de foarte multe inventivitate la nivel de mit. ”Se ştia că sunt inculţi, că erau obsedaţi de securitate, de spionaj, dar cam atât. S-a vorbit de tuneluri, de canale subterane, dar s-au dovedit a fi reale”, mai adaugă istoricul. În cultura populară, au umblat şi umblă încă o serie destul de bogată de mituri despre cel mai cunoscut cuplu din istoria contemporană.

Ultima vizită a lui Ceauşescu la Iaşi, cu trei luni înainte de Revoluţie: un miting tensionat şi o vânătoare ratată

13-14 septembrie 1989 sunt zilele în care Nicolae Ceuşescu a vizitat pentru ultima oară Iaşiul, într-o atmosferă extrem de tensionată, generată de cursul evenimentelor din ţările Europei de Est. Iaşiul a fost ales în septembrie 1989 de către cuplul dictatorial pentru inaugurarea anului şcolar. Istoricii şi contemporanii evenimentului sunt de părere că apartatul de partid a gândit vizita la Iaşi ca o tentativă disperată de a spăla imaginea Ceauşeştilor.

La trecerea convoiului oficial prin oraş au avut loc mai multe incidente, provocate de oameni care cereau fie să vorbească cu dictatorul, fie să-i înmâneze plângeri scrise. Un participant la miting a fost chiar trântit la pământ de securiştii din garda personală în momentul în care a încercat să se apropie de maşină, undeva în zona Sălii Sporturilor. "Cei din pază l-au trântit jos ca să nu poată înainta, şi i-au dat scrisoarea ei. A ie­şit puţin scandal, că a strigat lumea la ei, au zis, «Lăsaţi-l în pace să vorbească», dar nu i-au dat voie. Ceau­şeasca, crispată la faţă, a luat scri­soarea. S-a văzut că s-au speriat. De altfel, Ceauşescu trebuia să ţină un discurs în Comple­xul studenţesc Tu­dor Vladimirescu, dar s-a renun­ţat", a rememorat evenimentul Leonid Stratulat, fost fotoreporter la "Flacară Iaşului", singurul ziar local aprobat să fie tipărit în ultimii ani ai regimului.

Timiş: Nicolae Ceauşescu, descendent direct al lui Mihai Viteazul şi alte mituri despre familia dictatorilor

Atât în perioada comunistă, cât şi după Revoluţie, miturile despre familia Ceauşescu au circulat în abundenţă. O parte dintre miturile şoptite în anii ' 70 - ' 80 nici măcar nu erau mituri, ci realităţi, cum ar fi o baie decorată cu kilograme de aur într-o vilă de protocol. Vizitele în teritoriu erau întotdeauna un izvor de noi mituri legate de Nicolae sau Elena Ceauşescu. „Apăruse un zvon la un moment dat că Ceauşescu ar fi vrut să ridice un bloc în centrul Timişoarei, în faţa Catedralei, ca să n-o mai vadă de la balconul Operei, când venea în vizită. Asta deşi el şi-a înmormântat tatăl cu preot”, a spus istoricul Ioan Haţegan.

„Ciuperca“ din lemnăria Peleşului l-a determinat pe Ceauşescu să nu-şi mai facă reşedinţă la castel

Teama de boală a cuplului Ceauşescu a fost inteligent speculată de muzeografii care aveau în custodie castelul Peleş în perioada comunistă. Sau, cel puţin, aşa spune una dintre legendele Epocii de Aur. În mod paradoxal, fascinantul şi impunătorul Castel Peleş a fost vizitat destul de rar de cuplul Elena şi Nicolae Ceauşescu. Iar pentru această situaţie ar exista şi o explicaţie, o legendă care circula în anii ’80. Potrivit acesteia, soţii Ceauşescu ar fi dorit să-şi stabilească o reşedinţă de protocol la Peleş.

Îngroziţi de faptul că primul cuplu al ţării se va apuca de schimbări şi demolări în frumosul castel proiectat de faimoşi arhitecţi ai secolului trecut, muzeografii i-au speriat spunându-le că în interiorul Castelului este o ciupercă ce atacă elementele de lemnărie, dar este şi foarte dăunătoare omului. „Minciuna“ nu era chiar departe de realitate, pentru că o ciupercă chiar atacase grinzile clădirii, din cauza umezelii şi a neaerisirii, acesta fiind şi motivul pentru care au fost demarate, în 1975, masivele lucrări de restaurare în timpul cărora au fost înlocuit structura de rezistenţă din holul de onoare şi din sufrageria de la parter.

Ceauşescu s-a îmbătat la crama din Drăgăşani, iar câteva ore a fost de negăsit. Toţi îl credeau mort

De-a lungul anilor au circulat în întreaga ţară sute de poveşti legate de soţii Ceauşescu. Istoricii susţin că în Epoca de Aur toată lumea vorbea în şoaptă despre miturile legate de familia Ceauşescu. Nicolae Ceauşescu trebuia să ajungă în anul 1946 la Conferinţa Naţională a UTC, însă s-a oprit mai întâi la crama din Drăgăşani, care era pe vremea aceea proprietatea lui Brătianu.''Nicolae Ceauşescu şi şoferul lui au băut până nu au mai ştiut de ei. Toată lumea i-a căutat câteva ore bune. Atunci a apărut şi zvonul că a fost ucis de duşmani. În cele din urmă a fost găsit la crama din Drăgăşani. Era beat mort. Asta am auzit şi eu de la Ion Popescu Puţuri'', a spus Toma Rădulescu, istoric.

„Cerbul cu coarnele de aur”, vânat de Nicolae Ceauşescu în munţii Vrancei, la Soveja

Fostul dictator a deţinut recordul mondial o perioadă de zece ani cu un trofeu la coarne de cerb obţinut în 1980, în munţii Vrancei.  "Ceauşescu a vânat mult timp şi la Soveja. Are acel trofeu de coarne de cerb cu record mondial. Un astfel de trofeu face şi 10.000 de euro. Dar trofeele sunt patrimoniu naţional şi nu se vând. Fiecare trofeu are o lege a lui", spune Gabriel Burghelea de la departamentul de Vânătoare din cadrul Direcţiei Silvice Focşani. Potrivit revistei Asociaţiei Vânătorilor şi Pescarilor Sportivi din România, istoria acestui cerb se leagă de paznicul de vânătoare Ion Mărăştean din Soveja. A fost un trofeu dobândit greu, după trei ani de urmărire, aşa cum ar trebui vânat un record mondial. Pentru “cerbul cu coarne de aur”, Ceauşescu a venit de trei ori la vânătoare. Animalul era numit “Guguştiucul”, pentru că avea un glas frumos.

Cum au fost ţinuţi artiştii Operei din Timişoara la graniţa judeţului Arad

Dorinţele cuplului Ceauşescu erau atât de importante, încât, umbla zvonul că într-o zi, a fost închisă circulaţia pe Calea Victoriei. Motivul ar fi fost liniştea şi siguranţa tovarăşului. Se făcea că băieţii jucau fotbal şi tenis cu piciorul, iar fetele desenau cu creta.

La Arad, oamenii încă îşi mai aduc aminte despre graniţele judeţului, peste care nu aveau voie să treacă autobuzele care erau înmatriculate în alte părţi ale ţării. Unul dintre cele mai ciudate momente a fost atunci când artiştii Operei din Timişoara, care aveau spectacol la Arad, au aşteptat la marginea judeţului pentru a fi preluaţi de un autocar din Arad. Şi tot arădenii sunt cei care nu vor putea uita niciodată partidele de vânătoare de la Adea şi Socodor ale fostului dictator, când localnicii terbuiau să-l întâmpine în faţa porţilor, cu flori în mâini.

Severinenii se temeau să muncească la buncărele de sub Casa Poporului pentru a nu fi omorâţi

Poveştile despre soţii Ceauşescu circulau în rândul severinenilor pe principiul „telefonului fără fir”. Ultima vizită a dictatorului în 1988 la Drobeta Turnu Severin a fost comentată pe toate feţele.Se spunea atunci că în drumul său spre Combinatul de Apă Grea, Ceauşescu ar fi văzut conductele de termoficare care vin de la Termocentrala Halânga spre municipiul Turnu Severin. Severinenii spuneau că dictatorul a arătat cu mâna spre aceste conducte şi ar fi spus că toate casele situate de-a lungul conductei să fie rase de pe suprafaţa pământului şi în locul lor să fie amenajate sere.

Fără doar şi poate, o serie de poveşti erau legate de Casa lui Ceauşescu de la Gura Văii, un cartier mărginaş al oraşului Turnu Severin. Situată pe o colină, priveliştea este extraordinară. De acolo, de sus, se vede foarte bine barajul de la Porţile de Fier I. Şi se spunea atunci că înainte de a fi construită această casă, s-au făcut măsurători pentru calitatea aerului, iar în acel loc s-ar fi dovedit că aerul este de o calitate foarte bună.

În perioada în care se construia Casa Poporului, mulţi severineni au fost chemaţi la Comandamentul Militar Judeţean (n.r. actualul Centrul Militar Mehedinţi) pentru a fi concentraţi la Bucureşti. Comandamentele militare aveau evidenţa rezerviştilor pe meserii şi locuri de muncă.

Vizitele lui Nicolae Ceauşescu în Alba: de la decenţa din 1966, la cultul personalităţii în 1984

Nicolae Ceauşescu a vizitat pentru prima dată Alba Iulia în octombrie 1966. A fost singura vizită în care dictatorul comunist a intrat şi în cele două catedrale din Cetate. Din delegaţie au făcut parte Alexandru Drăghici, temutul conducător al Securităţii, Paul Niculescu-Mizil, Manea Mănescu şi Ilie Verdeţ. În 1966, Nicolae Ceauşescu era în fruntea unei delegaţii oficiale impresionante, care a intrat atât în catedrala ortodoxă, cât şi în cea romano-catolică, unde a fost primită de cei doi episcopi de Alba Iulia, Emilian Birdaş şi Márton Áron. Mai târziu asemenea locaţii au dispărut de pe agenda de lucru. Cu aceeaşi ocazie a vizitat Sala Unirii şi a luat decizia de a renova monumentul aflat într-o stare jalnică.

Tulcea: Dormeau numai la Uzlina şi au comandat ridicarea blocurilor de pe strada Gării

Multe poveşti au circulat în întreaga ţară despre soţii Ceauşescu. În perioada comunismului, dar şi după aceea, poveştile despre pretenţiile celor doi au circulat şi au luat amploare. Chiar şi astăzi oamenii îşi amintesc despre discuţiile care se purtau, în şoaptă, despre dictator şi soţia lui.

Una dintre poveştile locale despre soţii Ceauşescu este aceea a vestitelor case de protocol existente în judeţul Tulcea. Spre exemplu, casa de la ieşirea din municipiu, cunoscută drept vila Moruzov, ar fi fost una dintre destinaţiile favorite ale Ceauşeştilor. Oamenii spun,însă, că este numai una dintre casele de protocol ridicate de dictator dintr-o ambiţie personală, dar unde nu a dormit niciodată.

Ceauşescu a ordonat din elicopter amenajarea localităţilor din Neamţ

Nicolae Ceauşescu şi soţia sa, Elena, au marcat oamenii care au trăit în perioada regimului comunist. Nemţenii îşi amintesc în detaliu care erau preferinţele tovarăşilor şi  cum se planificau vizitele lor în fabrici. Şeful de stat al Republicii Socialiste România provenea dintr-o familie de oameni simpli, din Scorniceşti, judeţul Olt. Pentru că meseria lui de bază era cea de cizmar, se spune că la fiecare vizită în fabricile din Neamţ obişnuia să privească papucii oamenilor. “La întrunirile pe care le aveam înainte de vizita soţilor Ceauşescu în fabrică ni se dădeau salopete noi şi ni se atrăgea atenţia să venim cu papucii lustruiţi”, îşi aminteşte Dan Apopei, un romaşcan care a lucrat la fosta Întreprindere Mecanică Roman.

Bistriţa: partide de vânătoare trucate cu lunetişti

istriţa-Năsăud a fost una dintre destinaţiile preferate ale soţilor Ceauşescu, cabana Dealul Negru reprezentând oaza lor de relaxare. Cei care au avut contact cu soţii Ceauşescu spun că Elena era geloasă urmărindu-l mereu pe soţul său, pe care-l însoţea peste tot. Nici obsesia lui Nicolae Ceauşescu pentru securitate şi pentru cantitate în general nu este uitată. Cel mai des, soţii Ceauşescu poposeau la cabana de vânătoare Dealul Negru. Cei care l-au servit şi în acea perioadă îşi amintesc faptul că Ceauşescu dorea mereu să îşi confirme calităţile în faţa supuşilor, chiar dacă acestea erau inexistente. De exemplu la partidele de vânătoare, cei care împuşcau urşii cu care mai apoi se lăuda Ceauşescu erau lunetiştii.

Povestea din spatele vizitei lui Ceauşescu la Gherla, în 1983: „Pregătirile şi vizita m-au îmbătrânit cu 10 ani“

Fostul director al Combinatului de Prelucrare a Lemnului din Gherla, inginerul Dan Rusu, povesteşte cum a fost anunţat cu abia o săptămână înainte de vizita lui Nicolae Ceauşeşcu în fabrică şi cât de mult l-au afectat pregătirile pentru a-l primi pe „iubitul conducător“.

La sfârşitul verii din 1983, Gherla primea vizita lui Nicolae Ceauşescu. Dan Rusu, fost director al Combinatului de Prelucrare a Lemnului din Gherla între anii 1975 şi 1999, îşi aduce aminte cum în după-masa acelei zile de vizită, 14 septembrie, la televizor  urma să înceapă un meci de fotbal (Universitatea Craiova-Hajduk Split).  Dan Rusu povesteşte acel episod şi cât de mult l-au afectat pregătirile acelei vizite de 25 de minute: „În 1983, la o şedinţă a Comitetului Judeţean de Partid Cluj, se făcuse o informare privind o vizită a preşedintelui României în judeţul Cluj. Abia cu 7-8 zile înainte de vizită am fost anunţat că tovarăşul va vizita Gherla, pe 14 septembrie. A fost groaznic!”.

Ceauşescu, vânătorul nemulţumit de la Balc. "În cinci goane a împuşcat 30 de mistreţi"

Vasile Crişan, unul dintre organizatorii vânătorilor lui Ceauşescu, povesteşte în cartea sa “La vânătoare cu Ceauşescu” despre iarna lui 1975. Se întâmpla, mai exact, în ianuarie când tovarăşul a venit pentru o vânătoare de trei zile la Balc. Era însoţit de soţia sa, la fel ca şi demnitarii care îl acompaniau: Constantin Dăscălescu, Emil Bobu, Iosif Banc şi Ion Păţan. Autorul povesteşte cum, la acea partidă de vânătoare, atmosfra era foarte încărcată, iar, în cinci goane, 30 de mistreţi au fost împuşcaţi.

Povestea antenelor parabolice din Deva care au înfuriat-o pe Elena Ceauşescu

În ultimii ani ai regimului comunist, sute de familii din municipiul Deva aveau acces la posturile de televiziune occidentale, cu consimţământul tacit al Securităţii, potrivit ultimului şef al acestei instituţii din anii 1980, din judeţul Hunedoara, Lucian Văceanu.  Colonelul trecut în rezervă Lucian Văceanu a relatat, în revista Vitralii, a fostelor cadre din SRI, cum a început nebunia antenelor parabolice ilegale dinainte de 1989 şi ce reacţie a avut Elena Ceauşescu la vederea lor, în timpul ultimei vizite a cuplului Ceauşescu în judeţul Hunedoara.

Ultimul şef al Securităţii din judeţul Hunedoara, Lucian Văceanu, a povestit că ideea antenelor parabolice a aparţinut unor electronişti din Deva. Aceştia s-au prezentat în toamna anului 1985 la sediul Securităţii judeţului Hunedoara şi au cerut aprobarea pentru a instala un emiţător prin care să retransmită în Deva meciurile de fotbal din UEFA. Povestea a stârnit una dintre cele mai urâte reacţii din partea Elenei Ceauşescu.

Ceauşescu l-a împuşcat pe Lache, ursul vedetă al Braşovului, pentru a depăşi recordul lui Tito

Ursul Lache era vedeta restaurantului cu acelaşi nume acum 40 de ani. Era mare amator de bere, iar braşovenii care veneau la terasă în Poiana Braşov îi cumpărau câte o halbă. Legenda spune că ursul ar fi băut o cisternă de bere cât timp a stat în cuşca de la restaurant.  Legenda lui Lache spune că s-ar fi născut într-o grădină zoologică din Oradea, de unde ar fi fost adus în Poiană în anii ’70. Tatăl lui a fost un urs imens adus de la Circul „Glo­bus” iar mama a fost capturată în Carpaţii Orientali. 

În vremurile acelea, Nicolae Ceauşescu prinsese gustul vânătorilor.  Orgolios, Ceauşescu făcuse din România fondul lui de vânătoare. În 1974, a interzis străinilor să mai vâneze în România. Doar cei din aparatul de partid şi de stat mai aveau voie. Şi asta după ce un francez a obţinut un trofeu mondial cu un cerb vânat în 1969, în munţii Vrancei. Nemulţumit că, la o expoziţie mondială, Iosip Broz Tito, dictatorul sârbilor, a obţinut aceeaşi performanţă la urs şi Todor Jivcov, conducătorul Bulgariei, la cerb, Ceauşescu a decis să împuşte doar el cele mai frumoase exemplare.

Cum i-a fost ascuns lui Ceauşescu platoul cu marmură şi granit din centrul Buzăului

Primarul Buzăului şi mai marii locali ai Partidului Comunist Român au trăit în 1976 cele mai cumplite emoţii din viaţa lor, înaintea vizitei lui Nicolae Ceauşescu în oraş. Tocmai amenajaseră platoul din centru cu dale din marmură şi granit, o ambiţie locală, şi nu ştiau cum să o ferească de privirile celui mai iubit, pentru că acesta nu era de acord la vremea aceea cu folosirea materialelor scumpe.

Platoul din centrul Buzăului reproduce, din plăci de granit şi marmură, modelul de pe iile populare din zona Buzăului. Fostul primar al Buzăului din perioada 1970-1978, Gheorghe Milu,  povesteşte cum a construit centrul oraşului, de unde a procurat materialele şi cum i-a ascuns aceste lucruri lui Nicolae Ceauşescu.

Amintiri din Bărăgan despre „cel mai iubit fiu al poporului”. Pentru Ceauşescu s-a amenajat special o toaletă şi o chiuvetă pe platforma siderurgică

Vizitele fostului dictator Nicolae Ceauşescu în teritoriu reprezentau o adevărată provocare şi puneau pe jar tot judeţul. La Călăraşi, ca de altfel oriunde în ţară, pregătirile începeau cu o lună-două înainte. Se puneau la punct cele mai mici detalii pentru ca nimic să nu-l deranjeze pe „cel mai iubit fiu al poporului”. Primul angajat al combinatului siderurgic din Călăraşi, Ilie Petre, a fost detaşat în oraşul de pe malul Borcei, prin decret prezidenţial, în martie 1976, de către Nicolae Ceauşescu, la propunerea consoartei sale. Fostul economist, în prezent pensionar, îşi aminteşte de vizita cu mari pretenţii a dictatorului, din anul 1979, înainte de inaugurarea oţelăriei de pe platforma siderurgică.

Oamenii îşi mai aduc aminte că tot ce „mişca” în ţară ajungea imediat la urechile „tovarăşului”. La începutul anilor 80, Ceauşescu a condamnat la moarte mai mulţi bărbaţi din Călăraşi care fuseseră prinşi furând. „Cu purceii furaţi de la Combinatul pentru Creşterea şi Industrializării Cărnii de la Modelu, grupul respectiv a plecat tocmai la Braşov pentru a-i vinde.

Ce-ar fi zis Ceauşescu? Plaja lui privată de la Neptun, călcată de americani

Reşedinţa lui Nicolae Ceauşescu de la Neptun era cu siguranţă cea mai „sterilizată“ de pe litoral. Nisipul era fin, apa - curată, iar zona era închisă până şi vederii muritorilor de rând. La aproape 20 ani de la ultima vară petrecută de el aici, plaja dictatorului devenea loc de relaxare pentru duşmanii comunismului: imperialiştii americani. Continuând tradiţia instaurată de familia regală a României, cuplul prezidenţial Nicolae şi Elena Ceauşescu îşi petrecea vara timpul liber pe litoral. Dacă regii preferau Constanţa, tovarăşii stăteau la Neptun, în staţiunea cea verde a protipendadei nomenclaturiste. Înainte de 1989, la vila de protocol de la Neptun, zona era îngrădită şi păzită cu străşnicie de Securitate, iar măsurile de precuaţie nu erau doar un mit. Complexul era deservit de o întreagă „curte“ prezidenţială, care să asigure şederea cât mai plăcută a Ceauşeştilor şi demnitarilor comunişti veniţi şi ei la mare.

La acest material au contribuit: Ionuţ Ungureanu, Claudia Petraru, Corina Macavei, Claudia Untaru, Anca Sevastre, Bianca Sara, Florina Pop, Dana Mihai, Vali Silaghi, Cezar Padurariu, Dorin Ţimonea, Florina Barbu, Daniel Guţă, Andreea Mitrache, Sînziana Ionescu, Cezar Pădurariu, Simona Suciu, Iulian Bunilă, Ionela Stănilă, Ştefan Borcea

 

 

 

 









 

citeste totul despre: