Cei mai mari inventatori români şi invenţiile lor

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Românii au avut şi ei o contribuţie importantă în ceea ce priveşte invenţiile care au schimbat lumea. Iată câteva dintre cele mai importante numele şi invenţiile lor.

1. Diorama

Grigore Antipa este biologul român căruia  i se datorează toate acele minunate diorame biologice  de la muzeul ce-i poartă numele. La începutul secolului XX, acesta  renovează şi instalează Muzel Naţional de Istorie Naturală şi amplasează aici dioramele create de el, spaţii de expunere / vitrine tridimensionale ce reconstituie mediul natural şi modul de viaţă  al animalelor. Acestea prezintă animelele în diverse habitate, relaţiile dintre ele sau  dintre ele şi mediu, felul în care acestea sunt organizare, precum şi strategiile acestora de vânătoare şi felul în care îşi amplasau cuiburile şi vizuinele. Grigore Antipa a fost recunoscut şi datorită descoperirilor sale în domeniul hidrobiologiei.

2. Cibernetica

Ştefan Odobleja stabileşte ideile de bază ale ciberneticii pe care le prezintă apoi în cea mai importantă lucrare a sa, „Psihologia consonatistă”, apărută în două volume în 1938 şi 1939.  În primul volum, din 1938, Odobleja evidenţiază legile care guvernează psihologia şi fiziologia fiinţelor vii: legea echilibrului, legea reacţiei (conexiuni inverse), legea reversibilităţii etc.  Zece ani maitârziu,  Norbert Wiener le pune în practică. Savantul român este recunoscut drept creatorul psihociberneticii şi părintele ciberneticii generalizate, cu aplicare în toate ramuriile ştiinţei, dorind  să arate că originile ciberneticii se află în psihologie. Parternitatea şi va arăta mai târziu prin lucrarea „Psihologia consonatistă şi cibernetică” din 1972.

3.  Pila Karpen

În 1950, un român încerca să rezolve setea de energie a civilizaţiei, construind un dispozitiv despre care afirma, cu o jumătate de secol în urmă, că o să funcţioneze veşnic. Aşa se face că Nicolae Vasilescu-Karpen devine recunoscut pentru „Pila Karpen” sau „Pila termoelectrică cu tmperatură uniformă”, un perpetuum mobil ce generează energie la nesfârşit fără a primi vreo intervenţie din exterior. La 56 de ani de la apariţia ei, pila încă funcţiona şi este aşezată într-un seif la Muzeul Naţional Tehnic „Dimitrie Leonida” din Bucureşti.

4. Avionul cu reacţie

Henri Coandă este cunoscut în principal datorită avionului cu reacţie inventat în 1910 şi care, tot în acelaşi an, a fost prezentat la Expoziţia Internaţională de Aeronautică de la Paris. Roşu, fără elice, cu o plăcuţă pe care scria „Coanda-1910”, având două aripi duble şi un singur loc, avionul a stârnit interesul tuturor vizitatorilor, mai ales că era diferit de ceea ce ei numeau „avion” până atunci.  În timpul expoziţiei a avut loc şi primul zbor cu un avion  echipat cu motor cu reacţie datorită demonstraţiei accidentale a lui Henri Coandă. În timp ce acesta verifica motorul avionului, acesta  şi-a luat zborul  şi a aterizat forţat din cauza că Henri a pierdut controlul. În timpul testării, Henri a descoperit „efectul Coandă”, brevetat abia în 1934, ce se aplică la ventilatoare, aspiratoare, pompe de vid, sisteme de propulsie, atenuatoare de zgomot, compresoare, separatoare bifazice, dar şi în domeniul medicinei, la crerea inimii artificiale.

Pe parcursul vieţii sale, Henri Conadă a avut invenţii  în domenii diferite: aeronautica, constructii, transporturi, industrie, medicina, biologie, protectia mediului. Alte invenţii ale lui: aerodina lenticulară, instalaţia de desalinizare a apei marine, tunul fără recul.

Citiţi continuarea articolului pe www.historia.ro

Cultură



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite