Volumul „Poezii“, de Mihai Eminescu, distribuit joi cu "Adevărul"

Volumul „Poezii“, de Mihai Eminescu, va fi distribuit joi împreună cu ziarul „Adevărul“, la preţul de 12,99 lei. În volum se găsesc, printre altele, poezii precum „Epigonii“, „Venere şi Madonă“, „Mortua est!“, „Sara pe deal“, Scrisorile, „Glossă“, „Criticilor mei“.

Editura Adevărul Holding retipăreşte „Poezii", de Mihai Eminescu, ediţie îngrijită de criticul Garabet Ibrăileanu, cu ilustraţii semnate A. Brătescu-Voineşti.„Ediţia de faţă cuprinde toate poeziile lui Eminescu publicate de el însuşi de la 1870, când poezia lui devine autonomă, pănă la 1883, când poetul se îmbolnăveşte; apoi, toate cele tipărite în timpul boalei lui; precum şi câteva dintre cele aflate după moartea poetului, în manuscrise", scria criticul Garabet Ibrăileanu în prefaţa cărţii.

Vezi lista chioşcurilor „Adevărul" din Timişoara şi Bucureşti!

Ediţia îngrijită de Garabet ­Ibră­ileanu are gravuri de A. Brătescu-Voineşti. Ibrăileanu mai arată că ordinea poeziilor în această ediţie este cea a apariţiei lor în reviste, care corespunde, fără îndoială, cu ordinea compunerii, „sau, mai exact - căci Eminescu avea obiceiul să lucreze la mai multe poezii în acelaşi timp - cu ordinea definitivării lor".

INTRĂ AICI PE MAGAZINUL ONLINE AL ADEVĂRUL ÎN CARE GĂSEŞTI TOATE COLECŢIILE

Editorii şi-au permis o singură abatere, mai spunea Ibrăileanu: au pus „Epigonii" înainte de „Venere şi Madonă", „pentru că în «Epigonii» Eminescu îşi expune oarecum o profesie de credinţă şi, făcând bilanţul literaturii care l-a precedat, îşi ia parcă un suprem adio de la scriitorii dinaintea lui, pe care i-a iubit şi dintre care pe unii i-a şi imitat până atunci, în poeziile de adolescenţă".

Corecturi necesare

„Poeziilor inspirate de scriitori străini şi publicate în timpul boalei poetului, aşadar fără participarea lui conştientă, le-am indicat isvorul (la tabla de materii) - ceiace, după cum rezultă din manuscrise, ar fi făcut desigur Eminescu însuşi, dacă şi-ar fi publicat chiar el, mai înainte, aceste poezii", explica Garabet Ibrăileanu demersul editorial. Un singur fel de corecturi şi-au permis editorii: greşelile evidente de tipar, dintre care unele creau chiar nonsensuri. „La aceasta ne-am folosit, ca să ştim ce a vrut să spună poetul, de manuscrisele de la Academie", puncta Ibrăileanu.

În tot timpul activităţii lui literare, în conştiinţa lui Eminescu, ca şi a mai tuturor scriitorilor de pe atunci, s-a dat o luptă între forma dialectală a unor cuvinte şi forma lor literară.„Desigur că Eminescu, dacă şi-ar fi pregătit el însuşi volumul, şi-ar fi unificat limba, adoptând până la urmă fără îndoială forma literară, la care se vede că tindea conştient. Dacă ne-am permis să facem noi această unificare în sensul literar, am făcut-o deci fiind siguri că nu-l trădăm", afirma Ibrăileanu.

Destinul unui poet

Mihai Eminescu, născut Mihai Eminovici (15.01.1850, Botoşani - 15.06.1889, Bucureşti), este un scriitor romantic, prin temele universului său poetic (geniul neînţeles, titanul înfrânt, istoria, miturile, visul, iubirea nefericită, refugiul în natură etc.), dar şi modern, prin contribuţia esenţială la dezvoltarea limbajului poetic.

Este socotit drept cel mai important poet român. A debutat cu poezia „De-aş avea", în revista „Familia", al cărei redactor, Iosif Vulcan, i-a schimbat numele în Eminescu. Mic boier de ţară, tatăl, Gheorghe Eminovici, l-a trimis la Universitatea din Viena (1869-1872) , unde a studiat limbile romanice, istoria, filosofia, audiind şi cursuri de economie şi de fizică.

Conform Enciclopedia Britannica, la întoarcerea în ţară, Titu Maiorescu l-a convins să-şi continue studiile la Berlin. În perioada berlineză (1872-1874) a studiat filosofie - în special pe Schopenhauer, Kant şi Platon, limba sanscrită şi filosofia vedică, literatura vremii, istorie şi mitologie comparată. Din acea perioadă datează poeziile sale de inspiraţie romantică (primele variante la „Luceafărul", „Călin", „Împărat şi proletar", „Dacă treci râul Selenei", „Glossă" etc.) şi poezia romantică influenţată de filosofia şi de romantismul german („Archaeus", „Avatarii faraonului Tlà", „Cezara", „Poveste indică" etc.). Fără să-şi fi terminat studiile, în 1874 a fost numit director al Bibliotecii Centrale din Iaşi. În 1875 a primit postul de revizor şcolar pentru judeţele Iaşi şi Vaslui. În această perioadă a legat o puternică prietenie cu Ion Creangă şi l-a convins pe acesta să-şi citească „Amintirile din copilărie" la „Junimea".

Informaţii:

Pentru orice informaţii ne puteţi contacta la:

Telefon: 021.407.76.38 sau 021.407.76.51 (de luni până vineri, între orele 9.00 şi 18.00) / Fax: 021.407.76.42

Abonamentele se pot face:

Prin internet, cu plata online, la: www.adevarul.ro/abonamente/adevarul

Prin SMS: Trimite două SMS-uri cu textul „Biblioteca" pentru a te abona la „Adevărul" (abonament pe o lună cu patru cărţi incluse)

Prin talonul din „Adevărul" (pagina 47) - completat şi expediat prin poştă (la OP 33, CP 143, Bucureşti) sau prin fax (la numărul 021.407.54.67)

Telefonic, la 021.407.54.64 sau 021.407.54.66

Prin e-mail, la următoarea adresă: abonamente@adevarulholding.ro

ATENŢIE! Nu cumpăraţi la suprapreţ! Fiţi alături de noi în demersul de eradicare a acestor practici lipsite de consideraţie faţă de munca noastră şi faţă de cititorii noştri, nu mai puţin importanţi. Nu încurajaţi specula!