Recenzie - Bioterorismul. Introducere în problematica bioterorismului: origini, manifestări, cauze, substrat economic şi financiar

Editura Meteor Press (Bucureşti) a publicat un prim volum dintr-o serie de carte dedicată bioterorismului. Lucrarea, care poate fi găsită în momentul de faţă pe piaţă, este intitulată „Bioterorismul. Introducere în problematica bioterorismului: origini, manifestări, cauze, substrat economic şi financiar” (vol.1).

Problema bioterorismului este tot mai des invocată de fiecare dată când au loc întruniri dedicate domeniului securităţii la nivel internaţional, dar fără ca opinenţii să fie în măsură să precizeze prea multe aspecte concrete privind maniera de punere în practică a acţiunilor bioteroriste şi cu atât mai puţin a măsurilor destinate anti- sau contraterorismului biologic. În acest context destul de tulbure, la editura Meteor Press (prestigioasă editură bucureşteană care încă din 1999 a tipărit peste 1600 de titluri dintre care multe lucrări ştiinţifice din domeniul istoriei) apărea la finele anului 2021 lucrarea „Bioterorismul. Introducere în problematica bioterorismului: origini, manifestări, cauze, substrat economic şi financiar” (vol.1), autori Daniela Georgiana Golea şi Cătălin Robertino Hideg. Abordarea realizată de această lucrare este dintre cele mai interesante, mai ales că lucrareanu constituie decât primul volum (cu rol introductiv) dintr-o preconizată serie de carte care doreşte să aprofundeze domeniul bioterorismului.

Autorii săi, deşi economişti ca formaţie profesională, s-au încumetat, sub îndrumarea/coordonarea unor specialişti din alte domenii, să abordeze problema bioterorismului sub (aproape) toate aspectele sale, incluzând mai ales aspectul evoluţiei istorice a acestui fenomen/proces, aspectul evoluţiei sale tehnologice şi al impactului produs de noile tehnologii, aspectul prezenţei şi acţiunii unor factori de diverse naturi care acţionează pe piaţa medico-farmaceutică actuală, precum şi diverse aspecte de ordin economic.

Una dintre informaţiile cele mai interesante desprinse din această primă lucrare dedicată bioterorismului este cea legată de influenţa dezvoltării tehnologice. Astfel, odată cu dezvoltarea tehnologiilor a crescut riscul ca organizaţii obscure şi având intenţii dintre cele mai controversate, să intre în posesia unor instalaţii care să le permită obţinerea în condiţii relativ facile (mai ales sub aspect financiar, dar şi tehnologic) unor germeni patogeni din ce în ce mai complecşi, care pot fi diseminaţi prin intermediul unor mijloace atipice: prin tot felul de purtători, cum ar fi plante producătoare de spori, insecte, mamifere rozătoare şi aşa mai departe, inclusiv printr-un ansamblu de mai mulţi purtători care concomitent sau alternativ pot adăposti şi disemina agentul patogen sub o formă sau alta. Mai mult, noii agenţi patogeni pot fi ascunşi/diseminaţi prin intermediul unor medii abiotice aparent inofensive, în care agentul patogen poate fi conservat o anumită perioadă de timp în stare latentă, pentru a deveni activ şi a se disemina numai în anumite condiţii de mediu, condiţii de ordin fizic (temperatură, presiune, acţiunea luminii etc.) sau chimic (grad crescut de umiditate, prezenţa Ozonului în exces, apariţia şi efectul anumitor tipuri de aerosoli în aer etc.) ori mixte.

Foarte interesant este mai ales faptul că autorii au realizat şi un studiu al situaţiei pieţei medico-farmaceutice, observând prezenţa fenomenului corupţiei în acest sector de piaţă şi determinând legăturile de cauzalitate care ar putea exista între fenomenul corupţiei şi cel al bioterorismului, în situaţia în care în mod cert posibilitatea bioterorismului este condiţionată de accesul la anumite tehnologii şi la anumite informaţii (mai ales informaţia de know-how şi reţetele de fabricaţie).

Apariţia cărţii, în anul 2021, a venit în plin scandal mondial generat de către controversata pandemie cauzată de virusul SARS-COV2.

Cu toate acestea, conţintul lucrării nu are neapărat vreo legătură directă cu acest context, abordând probleme mult mai generale. De altfel, acest prim volum din seria dedicată Bioterorismului este unul introductiv, fiind deci normal ca în conţintul său să găsim abordări cu titlu general.

Cartea face o trecere în revistă a istoriei bioterorismului la nivel mondial şi îl introduce pe cititor în acele aspecte cunoscute până în momentul de faţă, privind germenii biopatogeni şi afecţiunile produse de aceştia, enunţând şi unele aspecte introductive referitoare la maniera în care ar putea evolua într-un viitor predictibil aceşti germeni patogeni şi mai ales, tehnologiile destinate producerii lor.

În mare parte, lucrarea conţine un studiu de natură economică asupra situaţiei actuale a pieţei medico-sanitare şi farmaceutice din lume şi din România, identificând unele legături între starea de lucruri specifică pieţei farmaceutice şi fenomenul bioterorismului, puntea de legătură identificată de cei doi autori fiind fenomenul corupţiei. În cadrul bibliografiei româneşti aceasta ar fi prima oară când o lucrare caută să abordeze domeniul bioterorismului într-o astfel de manieră, tratând pe rând toate aspectele legate de acest fenomen: evoluţia istorică, evoluţia tehnologică, aspectele de ordin patologic, cauzele de tip socio-economic, legăturile de cauzalitate cu evoluţiile din alte domenii, aspectul politic, componenta legată de evoluţia tehnologică, posibilităţile de evoluţie a elementelor tehnologice, dar şi maniera în care s-ar putea prezenta fenomenul bioterorismului în viitorul apropiat etc.

Volumul introductiv a stârnit cel puţin o anumită curiozitate privind rezultatele studiului întocmit de către cei doi autori.

În a doua jumătate a anului 2022 este de aşteptat ca pandemia să înceteze, dar mai mult ca sigur efectele sale (directe sau indirecte) vor mai persista încă multă vreme. Acest aspect este foarte important din perspectiva bioterorismului.

Interesant este faptul că în această carte se preconizează şi trecerea la o nouă etapă în dezvoltarea tehnologiei armamentelor biologice, şi anume: realizarea armamentelor hibride biochimice şi întrebuinţarea de mutanţi în cadrul armelor biologice.

Autorii au preconizat în acest fel chiar subiectul abordat în următorul volum din seria „Bioterorismul”: tendinţele dezvoltării tehnologice a armelor biologice şi chimice, utilizarea de armament biologic disimulat (în alimente sau alte lucruri aparent banale) şi crearea de microorganisme mutant capabile să se conserve o anumită perioadă de timp în stare latentă, fiind aparent inofensive, pentru ca în anumite condiţii fizico-chimice să se activeze, fie eliberând toxine, fie dezvoltându-şi capabilităţi patologice.

Lucrarea este cu atât mai interesantă cu cât autorii au acumulat deja o importantă experienţă în domeniul studiilor de securitate: Daniela Georgiana Golea este autoare a unor lucrări ştiinţifice publicate de Editura Militară, care tratează chestiuni din domeniul securităţii, în vreme ce Cătălin Robertino Hideg este un întreprinzător din ramura medico-sanitară, având importante contribuţii practice în domeniu, printre care şi realizarea centrului de cercetare de la Călugăreni, dotat cu echipamente ultramoderne, existând şi o suită de întâietăţi pe care le-a realizat în domeniul medico-farmaceutic din România, în special în domeniul întrebuinţărilor medicale ale colagenului. De asemenea, informaţiile conţinute sunt girate de specialişti în domeniul cercetat şi domeniile conexe abordate, respectiv de coordonatorul lucrării, Lucian Ştefan Cozma, doctor în ştiinţe militare şi fizician, autor a mai multe publicaţii în domeniul militar şi cel al securităţii, precum şi de cei doi referenţi ştiinţifici, pe partea economică, Andreea Florina Radu, dr. în ştiinţe economice şi în sfera medicală, Christian Cozma, medic cercetător în Franţa.

Primul volum s-a dovedit cel puţin interesant şi prin urmare, nu ne rămâne decât să aşteptăm cu mare interes apariţia următoarelor volume.