Nobelul german care ajută literatura română

Nobelul german care ajută literatura română

Scriitorii români se pot strecura pe culoarul favorabil deschis de literatura Hertei Müller. Mai multe personalităţi din lumea literară consideră că Nobelul câştigat de Herta Müller poate direcţiona atenţia editurilor străine către spaţiul românesc.

Lucian Dan Teodorovici, Mircea Cărtărescu, Filip Florian, Robert Şerban, Ioana Ieronim, Doina Ruşti şi Bogdan Hrib ar putea fi primii beneficiari ai un posibil val de simpatie care ar veni din partea editurilor străine, la Târgul de Carte de la Frankfurt (14-18 octombrie).

Ei îşi vor lansa cărţile şi vor avea lecturi publice la cel mai mare eveniment de gen din Europa. România a avut o participare constantă la acest târg, dar anul acesta se poate bucura de un plus de vizibilitate.

Scriitorul Lucian Dan Teodorovici consideră că Nobelul literar câştigat de Herta Müller le poate deschide mai larg drumul scriitorilor români în Occident, deoarece scriitoarea este ea însăşi foarte conectată la literatura română contemporană, cunoaşte ce se scrie în prezent şi a recomandat chiar şi editorilor din afară, nume de scriitori români.

„Să vedem acum dacă la Târgul de la Frankfurt va spori forfota din jurul standului românesc. Eu cred că da“, apreciază Lucian Dan Teodorovici.

Şi romanciera Doina Ruşti, premiată de Uniunea Scriitorilor, în 2008, pentru romanul „Fantoma din moară“ se aşteaptă ca la Târgul de Carte de la Frankfurt să fie o schimbare pozitivă faţă de scriitorii români.

Dan Lungu, unul dintre cei mai traduşi autori români, crede că Nobelul acordat Hertei Müller face un imens serviciu nu doar scriitorilor, ci întregii culturi româneşti.

„E un moment formidabil, o mană cerească pentru cei care vor să promoveze cultura de calitate în străinătate. Mai ales că acum, în plină criză, există o mare prudenţă pe piaţa bunurilor culturale. Contextul pozitiv în care apare numele României funcţionează ca un argument nesperat“, punctează Dan Lungu.

„Herta Müller a fost generoasă şi a vorbit mereu despre relaţia ei cu România şi cultura română“, adaugă şi despre Doina Ruşti.

Lobby pentru România

Scriitorii contactaţi de „Adevărul literar şi artistic“ o aplaudă pe Herta Müller, pentru că a vorbit, în mai multe rânduri, despre literatura română.

„Herta Müller scrie mult, în mai toate cărţile ei, despre spaţiul românesc, despre comunismul românesc. Prin urmare, şi literatura română contemporană dedicată comunismului va reuşi să stârnească interesul mai mult decât până acum“, apreciază Lucian Dan Teodorovici.

Romancierul Dan Lungu crede că editurile străine vor fi mai atente la literatura venită din spaţiul românesc: „Deja există un proces de deschidere a editurilor străine în faţa cărţilor care vin din România, însă acum sunt sigur că se va accentua. Primele semne ar trebui să se vadă chiar la Târgul de Carte de la Frankfurt care începe săptămâna aceasta“.

Şi Doina Ruşti a observat deja un interes crescut pentru literatura noastră, la Târgul de Carte de la Torino, desfăşurat anul acesta. „Acolo era altă atmosferă şi foarte multă atenţie în jurul scriitorilor români. Erau destul de căutaţi, ceea ce era un semn foarte bun. Acum, că s-a mai vorbit despre ţara noastră şi avem şi noi o mică bucăţică din acest Nobel, putem spera la mai mult“.

Speranţele scriitorilor români

Cei trei scriitori sunt optimişti în ceea ce priveşte literatura română, pentru că s-a creat deja o imagine a României căreia i-a fost asociată opera Hertei Müller.

„Herta devine mult mai cunoscută decât până acum, în toată lumea, şi nu numai în spaţiul german. Mă aştept ca editorii străini să fie interesaţi şi de spaţiul de origine al scriitoarei germane“, spune Lucian Dan Teodorovici. El consideră că sunt tot felul de atuuri pentru noi. „Herta a scris extraordinar despre acea perioadă şi acesta este un mare avantaj. Cred că şi alţi autori români pot deveni interesanţi, din acelaşi motiv, măcar“.

Strategia editurilor româneşti

 Teodorovici este de părere că editurile din întreaga lume îşi vor dori mai mult cărţile Hertei Müller. „În privinţa ei, va fi o  schimbare de strategie a editorilor. În privinţa literaturii române, nu ştiu dacă să fiu la fel de optimist“. Teodorovici scria pe blogul personal, www.teodorovici.ro, că Târgul de la Frankfurt poate fi şi un soi de unealtă de măsură a modului în care editorii străini au perceput-o pe Herta Müller şi ca reprezentantă a României.

„Un mic semn a venit, chiar în seara Nobelului, de la un editor al publicaţiei „Newsweek Poland“, care mi-a scris cerându-mi o reacţie. Una românească, altfel spus. Omul identificase adică ţara de origine a scriitoarei şi era interesat de ce cred românii“.

După momentul prielnic pentru literatura română, în special, scriitorul Dan Lungu crede că, în mod normal, ar trebui să asistăm la schimbări majore de strategie.

„Mai toate editurile ar putea urma exemplul Poliromului, care a investit mult în promovarea autorilor români în străinătate, iar acum e pe cale de a culege roadele: zeci de copyrighturi vândute şi un renume excelent printre editorii şi autorii străini“.
Dan Lungu consideră că ar trebui să fie tipărite cataloage cu fragmente traduse, să fie finanţate participările autorilor la târgurile de carte, să fie organizate lecturi, mese rotunde, dezbateri şi să fie realizate site-uri şi filmuleţe de promovare.

„Poate n-ar fi rău ca asociaţiile de editori să se gândească să transforme Bookfestul într-un târg de importanţă regională, o placă turnantă între centrul sau estul Europei şi fostele republici sovietice, strategie în care Republica Moldova ar putea avea un rol major“, mai spune Dan Lungu.

El crede că este oportun ca editurile româneşti să insiste pe promovarea mai acută nu neapărat a literaturii despre comunism, ci a literaturii de bună calitate. „Nu cred că Herta Müller a luat Nobelul fiindcă a scris despre comunism sau dictatură, ci pentru că are o estetică proprie, strâns legată de o atitudine morală intransigentă“, apreciază Dan Lungu.

Un premiu cu dublu câştigător

Nicolae Manolescu, preşedintele Uniunii Scriitorilor din România, vrea mai multe dezbateri legate de personalitatea şi de cărţile autoarei germane, Herta  Müller

„Herta este o scriitoare bi-lingvă, a scris şi în româneşte şi traducerile care sunt la noi pe piaţă, din opera ei, sunt adaptate la nevoile lingvistice româneşti“, declară Doina Ruşti, care se aşteaptă ca în următoarele luni să apară opera completă a Hertei Müller, în România, pentru că la noi s-a publicat foarte puţin din ceea ce a scris.

„În spaţiul german se vorbeşte despre acest premiu, presa legându-l şi de literatura noastră. La un moment dat chiar am citit ceva, cum că ar fi un premiu dublu, şi pentru Germania, şi pentru România. Mi s-a părut cel puţin generos, dacă nu chiar promiţător pentru noi“, spune Doina Ruşti.

Nobelul e o mană cerească pentru cei care vor să promoveze cultura de calitate în străinătate.

Dan Lungu
scriitor

Şi literatura, şi publicistica, şi prezenţa Hertei Müller pe scena publică sunt strâns legate de România. Dar Premiul Nobel este meritul ei.

Nicolae Manolescu
critic literar

Scriitorii sunt de părere că la Târgul de la Frankfurt România va fi mai vizibilă.
 
Cărtărescu: „premiul aparţine şi literaturii române“

Mircea Cărtărescu este mereu nominalizat în cercurile literare atunci când vine vorba despre un Nobel pentru România

Criticul Nicolae Manolescu, preşedintele Uniunii Scriitorilor, ne-a declarat că s-ar bucura ca România să speculeze acest moment „într-un mod decent şi util“.

„Cu alte cuvinte, să profite de ocazie, pentru a o traduce pe Herta Müller, pentru a provoca nişte dezbateri legate de personalitatea şi cărţile ei“. Manolescu nu vede cum am putea şi de ce ar trebui să speculăm acest eveniment, pentru că, în fond, „este meritul ei“.

Criticul este de părere că premiul poate avea răsfrângeri pozitive şi asupra literaturii române contemporane. „Ceea ce ne onorează este că, totuşi, şi literatura, şi publicistica, şi prezenţa ei pe scena publică sunt strâns legate de România. Mereu vorbeşte despre România, despre dezrădăcinare. Asta mi se pare extraordinar“.

Horia Roman-Patapievici, preşedintele Institutului Cultural Român, a declarat pentru „Adevărul“ că nicio colectivitate nu se poate împăuna cu scriitorul care iese din mijlocul ei. El consideră însă că şi pe noi, românii, ne atinge acest premiu al unui „german din comunitatea germană din România, care a avut o acţiune civică semnificativă în timpul regimului comunist, care a fost persecutat de regimul comunist şi care a avut o frumoasă carieră de scriitor în Germania liberă, după emigrare“.

Şi româncă, şi nemţoaică

Într-o declaraţie pentru Mediafax, scriitorul Mircea Cărtărescu a subliniat că „acest premiu suprem aparţine puţin şi literaturii române“.

El consideră că premiul este în primul rând al ei, „dar nu se poate să nu ne gândim ce lumină va arunca el asupra literaturii române. E un eveniment fericit, care-ar trebui să ne facă foarte mândri de compatrioata noastră“.

Cărtărescu mai crede că „Herta e româncă în aceeaşi măsură în care e nemţoaică, la fel ca toţi scriitorii germani proveniţi din România. Ea are România în sânge, chiar dacă, la fel ca în cazul multora dintre noi, are un complex dragoste-ură faţă de ţara de origine. Ajunge doar s-o auzi vorbind ca să-nţelegi cât de româncă e. Fireşte, opera ei e în germană, dar, ca şi în cazul lui Panait Istrati, de exemplu, subiectele ei sunt româneşti, cadrul e românesc şi chiar mentalitatea are de multe ori ceva absolut autohton. Nu e nicio îndoială că acest premiu suprem aparţine puţin şi literaturii române“, a adăugat Mircea Cărtărescu.