Imaginea care i-a declanşat filosofului Friedrich Nietzsche căderea nervoasă
0
„Dumnezeu a murit” este una dintre cele mai cunoscute fraze ale filosofului german Friedrich Nietzsche, iar semnificaţia ei şi, în general, a filosofiei lui Nietzsche, au fost interpretate diferit de-a lungul timpului, astfel că gânditorul a ajuns să devină un reprezentant al unor idei pe care nu le-a susţinut neapărat. Chiar şi aspecte ale vieţii sale au fost puse sub semnnul interpretării, printre care şi boala de care Nietzsche a suferit.
Cea mai populară teorie este că Nietzsche a murit de sifilis cerebral.
În ianuare 1889, filosoful a avut o cădere nervoasă, în urma căreia nu şi-a mai revenit, fiind internat într-un ospiciu. Totuşi, recent, au apărut studii care susţin că nu această boală ar fi fost cauza, unul dintre aceste cercetări fiind şi cea a doctorului Leonard Sax, din 2003.
În articolul publicat în ”Journal of Medical Biography”, Sax susţine că Nietzsche ar fi suferit de fapt de o tumoră cu dezvoltare lentă, argumentele sale fiind legate de faptul că filosoful nu ar fi prezentat simptomele asociate astăzi cu sifilisul. Mai mult, dacă ar fi suferit de această boală, ar fi trebuit să moară într-un interval de 18 până la 24 de luni, însă Nietzsche a trăit încă 11 ani după criză.
De-a lungul timpului a circulat o anecdotă care relatează momentul în care Nietzsche a înnebunit, relatată şi de Sax, în articolul său.
Calul biciuit din Torino
Pe 3 ianuarie 1889- perioadă în care Nietzsche se afla în Torino- în timp ce se plimba pe străzile oraşului, a văzut un cal care era biciuit de stăpânul său pentru că nu se urnea din loc.
Profund deranjat de această scenă, filosoful german s-a repezit la el într-un acces de furie, şi-a pus braţele în jurul gâtului calului pentru a-l proteja, pentru ca mai apoi „să izbucnească în lacrimi şi să se prăbuşească imediat, la pământ”.
Doi poliţişti au vrut să îl aresteze, însă prietenul şi proprietarul la care stătea în chirie, David Fino, i-a convins să îl lase în pace şi l-a dus acasă. O versiune a anecdotei spune că, în următoarele două zile, Nietzsche a stat pe canapea într-o stare vegetativă.
Pe 18 ianuarie 1889 a fost trimis la Basel, la un ospciu, iar două săptămâni mai târziu era timis la Jena unde i s-a pus diagnosticul de sifilis cerebral întrucât prezenta simptomele demenţei paralitice, adesea asociată cu stadiile târzii ale sifilisului.
Friedrich Nietzsche alături de sora lui, Elisabeth Forster- Nietzsche (Foto: historicalwallpapers)
Scrisori semnate de „Dionysos” şi „Cel Răstignit”
Apropiaţii şi familia au fost convinşi că sifilisul este cauza căderii nervoase pe care o avusese în Torino căci Nietzsche a început să scrie mai multe scrisori pe care le-a trimis prietenilor, semnându-se „Dionysos” sau „Cel răstignit”.
Printre aceste scrisori se află şi cea adresată criticului literar danez, Georg Brandes.
„Dragul meu prieten Georg! După ce m-ai descoperit, nu a fost mare ispravă să mă găseşti. Acum, problema este cum să mă pierzi. Răstignitul”, îi scria Nietzsche lui Brandes, pe 4 ianuarie 1889, citat de thenietzschechannel.com.
Mama lui este cea care s-a îngrijit de filosof pentru un timp. Nietzsche a murit în 1900, după ce timp de zece ani, a trăit într-o stare catatonică.
Cât despre scrierile sale, sora sa, Elisabeth Forster- Nietzsche (foto: dreapta), şi-ar fi luat angajamentul de a le completa, după cum scrie thevintagenews.com.
Sora lui l-ar fi făcut „naşul fascismului”
Una dintre teoriile care s-au menţinut până astăzi este că multe dintre scrierile lui Nietzsche ar fi fost modificate de sora acestuia care a devenit un susţinător înflăcărat al lui Hitler. Conform unui articol publicat în The Telegraph, acesta şi câţiva ofiţeri germani de rang înalt au participat la înmormântarea surorii lui Nietzsche.
Elisabeth Forster este cea care i-a format fratelui său imaginea de naş al fascismului.
Christian Niemeyer, editorul volumului ”The Nietzsche Encyclopedia” a declarat pentru The Daily Telegraph, că aceasta „făcea orice putea- spunea poveşti despre Nietzsche, scria scrisori false în numele fratelui ei şi aşa mai departe- pentru a-l face pe Nietzsche să pară că a fost un gânditor de extremă dreapta”.
Editorul a adăugat că au descoperit mai multe scrisori false datând încă din 1887.
Se încarcă comentariile...
