Gabriel Liiceanu: „N-ai scuze când taci într-o societate în care libertatea cuvântului şi a gândirii este garantată”

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Duminică, la ora 13.00, la standul Editurii Humanitas scriitorul Gabriel Liiceanu a lansat volumul „Fie-vă milă de noi!”, în care se regăsesc texte de atitudine civică. În prezenţa autorului, despre a cărui carte au vorbit scriitorii Andrei Cornea şi Vlad Zografi, s-au adus în discuţie societatea şi oamenii prezentului, cu problemele şi întrebările lor.

„Filosoful Gabriel Liiceanu ridică vocea şi atrage atrenţia asupra ciumei din jur”, a explicat scriitorul Andrei Cornea. Acesta a adăugat: „N-o face cu foarte mare plăcere. De mai multe ori atrage atenţia că un filosof ar prefera să se ocupe de ale sale şi are o frază savuroasă. Îi invidiez pe colegii mei din Germania, eu care mă culc cu închisoarea lui Adrian Năstase şi mă scol cu plagiatul lui Victor Ponta. Gabriel Liiceanu nu scrie astfel de texte de plăcere, ci pentru că simte că e nevoie. M-am întrebat cu oarecare invidie ce face ca articolele politice ale lui Gabriel Liiceanu să aibă atâta succes la public. Ipoteza mea e că e vorba despre o combinaţie inimitabilă şi al cărei secret îl are doar el, între partizanat, un partizanat puternic, clar, manifestat cu vehemenţă, şi adevăr”, a comentat invitatul.

Participant la eveniment, scriitorul Vlad Zografi a subliniat şi el succesul la public al articolelor lui Gabriel Liiceanu: „Aş zice că e vorba şi de un formidabil talent literar în planul unei retorici înalte, nu sofisticăreală goală. Şi e stilul lui Liiceanu de a forţa mereu limitele, iar în mediul virtual asta a avut un mare efect.”

Într-adevăr, pentru cineva care stă printre marii gânditori ai lumii nu e nicio plăcere să coboare de la Kant şi Schopenhauer la Victor Ponta şi Ion Iliescu, a mărturisit Gabriel Liiceanu, adăugând:

„Evident că nu e o plăcere, dar, la un moment dat, ţi-e ruşine să spui că lucrurile astea nu te privesc. Eşti obligat să faci asta. N-ai scuze când taci sau faci porcării într-o societate în care libertatea cuvântului şi a gândirii este garantată.”

Cât despre cartea lansată, născută sub imperiul necesităţii, autorul a detaliat: „S-au strâns anii şi am practicat acest tip de retorică din 1989 până astăzi. L-am practicat cu două titluri „Apel către lichele” şi „Fie-vă milă de noi!”. Ambele pot induce în eroare şi mulţi au venit să-mi spună că nu se poate, ce creştinism de proastă calitate e ăsta... Sau cum să-i ceri iertare unui monstru precum Ponta. Or, mie mi se pare elementar că intenţia ironică şi retorica ascunsă în aceste titluri trebuie să sară în ochii cititorului. Evident că nu-i cer milă unui asemenea om, ci subtextul este „Scăpaţi-ne de dvs, dle Ponta. Nu aduceţi un asemenea monstru peste capetele noastre.”

Autorul şi-a detaliat apoi atitudinea: „Vreau să vă fac o mărturisire. Persoane care s-au simţit extrem de active în planul disidenţelor politice întreabă de ce am tăcut înainte de 90. Şi vreau să vă spun la ce gânduri am ajuns la capătul acestor discuţii inflamate. Eu cred că într-o societate totalitară nu orice om este în stare să devină martir erou sau cadavru şi nu orice om este chemat prin vocaţia lui de intelectual umanist să devină victima unui sistem care nu se lasă clintit prin acte particulare de protest excesiv. Atunci când aceste lucruri s-au făcut de obicei în sistemele totalitare nu au coagulat, au fost gesturi individuale pe care cei care le-au făcut le-au făcut într-un dialog cu ei înşişi şi cu Dumnezeu. Nu e vorba de a justifica lipsa noastră de eroism într-un sistem totalitar, ci pur şi simplu de a vedea în ce măsură poţi să rămâi în regulă cu tine şi cu cei din jur în anumite condiţii istorice date. Şi asta o poţi face în măsura în care nu-ţi prostituezi cuvintele. Dacă niciun intelectual nu ar fi acceptat să intre în acel joc, comunismul nu ar fi fost cu putinţă. Nu toată lumea poate să-şi dea foc pe pârtie. Dar toată lumea poate să tacă dacă este forţată să spună ceva ce nu crede.

În schimb, într-o societate în care e garantată libertatea de expresie, a tăcea înseamnă a deveni complice cu porcăriile care se petrec sub ochii tăi.”

Cultură



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite