Două tragedii celebre

Două tragedii celebre

Operele „Romeo şi Julieta“ şi „Hamlet“ vor fi distribuite mâine, într-un singur volum, împreună cu „Adevărul“. William Shakespeare (1564-1616) este recunoscut pretutindeni drept cel mai mare scriitor de limbă engleză şi un ilustru dramaturg.

Numit deseori „poetul naţional al Angliei“, WilliamShakespeare s-a născut în Stratford-upon-Avon, Warwickshire, şi a fost botezat la 26 aprilie 1564 (data exactă a naşterii este necunoscută). Piesele sale au fost traduse aproape în toate limbile importante, fiind jucate peste tot în lume. S-a căsătorit cu Anne Hathaway, la vârsta de 18 ani. Au avut împreună trei copii: Susanna şi gemenii Hamnet şi Judith.

William Shakespeare şi-a început o carieră de succes ca actor, scriitor şi deţinător al unei părţi din compania teatrală „Lord Chamberlain’s Men“, între 1585 şi 1592. A realizat cea mai mare parte din opera sa între 1589 şi 1613. Primele sale lucrări au fost, în marea lor majoritate, comedii şi povestiri. Apoi, până în 1608, a scris în principal tragedii („Hamlet“, „Regele Lear“, „Macbeth“). În ultima fază a creaţiei sale, Shakespeare a scris tragicomedii.

Piesă veche de 412  ani

Nu se ştie exact când a scris Shakespeare tragedia „Romeo şi Julieta“. Se crede că piesa ar fi fost creată între 1591 şi 1595 şi publicată prima oară în a patra versiune, în 1597. Acest text era de o calitate slabă, însă ediţiile care au urmat au fost îmbunătăţite, aducând mult mai mult cu piesa pe care o ştim acum.

Povestea de iubire dintre tinerii Julieta, din clanul Capulet, şi Romeo, un Montague, care fac parte din două familii rivale, este deja clasică. A fost adaptată de nenumărate ori pe scenă, în film, musical sau operă.

În perioada Restauraţiei din Anglia, piesa a fost revizuită de William Davenant, iar în secolul al XVIII-lea David Garrick a modificat câteva scene, înlăturând pasaje pe care le-a considerat indecente. În schimb, Georg Benda a omis mare parte din acţiune, adăugând un sfârşit fericit.

Adaptarea din secolul al XIX-lea, propusă de Charlotte Cushman, s-a întors la textul lui Shakespeare, iar cea mai fidelă punere în scenă a fost cea a lui John Gielgud din 1935, în care actorii au purtat costume elisabetane. Cea mai reuşită ecranizare e socotită cea a lui Franco Zeffire-lli, din 1968, cu Leonard Whiting şi Olivia Hussey. Varianta modernă a montării pentru cinema aparţine regizorului Baz Luhrmann, cu Leonardo DiCaprio şi Claire Danes.

„Hamlet“, sursă de inspiraţie pentru Goethe

„Tragedia lui Hamlet, Prinţ al Danemarcei“ (pe scurt: „Hamlet“) ar fi fost scrisă de Shakespeare între anii 1599 şi 1601. Piesa urmăreşte frământările prinţului Hamlet, care plănuieşte să se răzbune pe unchiul său Claudius, care i-a ucis tatăl pentru a-i lua tronul.

Claudius s-a încoronat rege şi s-a căsătorit cu Gertrude, mama lui Hamlet. „Hamlet“ este cea mai lungă piesă a lui Shakespeare, din care au supravieţuit până astăzi trei versiuni. Este considerată una dintre cele mai importante tragedii scrise în limba engleză şi, totodată,una dintre cele mai populare opere ale sale.

A fost sursă de inspiraţie pentru mulţi scriitori, de la Goethe la Dickens, până la Joyce şi Murdoch. Cele mai cunoscute ecranizări sunt cele realizate de Laurence Olivier, în 1948, şi de Kenneth Branagh, în 1996.