Călătorie în timp

Cartea „Un Yankeu la curtea Regelui Arthur”de Mark Twain va fi vândută mâine, împreună cu ziarul "Adevărul", la preţul de 9,99 lei. Tipărit în colecţia „100 de cărţi pe care trebuie să le ai în bibliotecă”, romanul lui Mark Twain devansează cu şase ani celebra „Maşină a timpului” de H.G. Wells, care a apărut în 1895.

Americanul din secolul al XIX-lea ajuns, nu se ştie cum, în secolul al VI-lea, în Anglia legendarului rege Arthur, a făcut deliciul multor generaţii de cititori, prin inventivitatea descrierilor prin ironia şi umorul pe care le degajă.

Începută ca o povestire la persoana I, cartea spune istoria ciudată a întâlnirii dintre două civilizaţii, despărţite prin 13 secole. Ea se desfăşoară sub semnul oricărei experienţe ce depăşeşte puterea de înţelegere a protagoniştilor, cel puţin în primele momente.

Ilaritatea stârnită de vestimentaţia străinului apărut din senin, rivalitatea dintre acesta şi vrăjitorul locului, desfăşurată sub semnul credinţei în miracol, capacitatea omului modern de a “crea” o minune (rezultat, de fapt al cunoaşterii momentului exact al unei eclipse de soare) şi mai ales ideea acestuia de a introduce în lumea Evului Mediu timpuriu invenţii şi modalităţi de viaţă ale propriului timp sunt ingrediente ale unei literaturi destinate succesului. 

Mark Twain îşi bazează cartea pe referinţe istorice, împrumută din realitatea anterioară lui – ideea eclipsei, de exemplu. În cea de-a patra călătorie a sa în Indiile de Vest, Cristophor Columb a folosit prezicerea unei eclipse de lună pentru a-i influenţa pe indieni. În literatură, aceeaşi viclenie este folosită de Rider Haggard în volumul “Minele Regelui Solomon”.

Mark Twain, pe numele său adevărat Samuel Langhorne Clemens, a mânuit cu artă satira şi umorul, în popularele sale romane “Aventurile lui Tom Sawyer”, “Prinţ şi cerşetor”, “Aventurile lui Huckleberry Finn”.  În “Un yankeu la curtea Regelui Arthur”, ironia scriitorului nu este chiar gratuită. Pe de o parte, ţinteşte fetişizarea industrializării din secolul lui, pe de altă parte, literatura romantică care idealiza o epocă medievală cavalerească.

Un precursor al literaturii sf

“Un yankeu la curtea regelui Arthur” este, într-un fel, un punct de reper al creaţiei lui Mark Twain. Ea pare să facă trecerea de la umorul solar al povestirilor (“Calaveras County”) la prezentarea sarcastică a comportamentului omenesc, pe care o găsim în operele mai târzii, ca “The Mysterious Stranger”. Ideea călătoriei în timp va fi reluată în secolul XX de mai mulţi scriitori, printre care Leo Frankowski sau Paul Anderson. În toate aceste cărţi, apare ideea superiorităţii culturii occidentale faţă de alte civilizaţii din orice epocă istorică.

Mark Twain şi Cavalerul Negru

Încă de la începutul secolului XX, “Un yankeu la curtea Regelui Arthur” a fost adaptat de nenumărate ori pentru scenă şi apoi pentru ecran. Richard Rodgers şi Lorenz Hart l-au transformat în 1927 într-un musical. Patru ani mai târziu, Will Rogers va juca rolul principal într-o ecranizare a romanului.

Mult mai cunoscut este un alt musical, din 1949, pe muzica semnată de Jimmy van Heusen şi Victor Young, avându-i în distribuţie pe Bing Crosby şi Rhonda Fleming. Mai aproape de zilele noastre, au apărut numeroase parodii, variante ale poveştii lui Twain, cum ar fi "Bugs Bunny" (1979) sau “A Kid in King Arthur’s Court” filmul de animaţie realizat de Disney. În sfârşit, doi reputaţi artişti hollywoodieni, Whoopi Goldberg şi Martin Lawrence, vor deveni protagoniştii filmelor „A Knight in Camelot”, respectiv „Black Knight”. Şi lista nu este completă.

„Un yankeu la curtea Regelui Arthur” este cartea cea mai originală şi plină de imaginaţie din creaţia lui Mark Twain, punct de plecare a unui gen şi inspiratoare a multor autori din secolul care îi urmează.