Biciul copilăriei

Poet, scenarist şi critic de film, Wojciech Kuczok este considerat şi unul dintre cei mai buni tineri prozatori polonezi. „Mizeria”, primul roman al lui Wojciech Kuczok, a fost premiat, tradus în mai multe limbi şi ecranizat într-un film – „Urme de bici”.

Iată un foarte scurt fragment în care este descrisă metoda educativă a tatălui:

„Acel bici trebuie să fi avut mirosul său, fiindcă bătrînul K., înainte de a trece la şedinţele educative, fie faţă de căţeluşă, fie faţă de mine, ne băga sub nas biciul şi ne cerea să-l mirosim; tremurînd uşor, excitat de putere, nemaiputînd aştepta clipa în care va aplica primele lovituri, spunea «hai, miroase»...

Biciul avea o structură compactă, densă, durerea se instala de-a binelea după prima lovitură; în principiu, această primă lovitură ajungea toată ziua, ba chiar mai mult, în principiu, această primă lovitură ar fi fost de-ajuns de prima dată pentru toată viaţa...

Şi durerea, după asemănarea biciului, avea densitatea ei. Îndată după prima lovitură se întindea ca o povară pe tot corpul; prima lovitură se distingea prin grabă, era cel mai greu de acceptat, pentru că se lăsa cel mai mult aşteptată, prin pătrunderea în trupul nepregătit avea cel mai mare efect.

În principiu, prima lovitură ar fi fost de-ajuns pentru a obţine aşa-zisul efect educativ, adică, în cazul meu, pentru a mă obliga la o supunere absolută şi necondiţionată, or un asemenea principiu îl inocula bătrînul K. şi câinilor săi, şi copilului său de rasă umană, dar, după prima lovitură, care era ca o injecţie preliminară, urmau altele, de întărire, de fixare a durerii peste tot, de fixare a atotdurerii...

Şi bătrînul K. avea grijă să aplice întotdeauna o lovitură în plus, una de rezervă, pentru a ţine cît mai bine minte (nu avea de unde să ştie că aşa ceva nu se ţine minte mai bine de atît), ca să nu uit – nu puteam să-i explic că aşa ceva nu se poate uita. Nu era în stare de nimic, în afară de a ţipa: «Tată, nu da!», deşi mai tîrziu, după a doua sau a treia şedinţă educativă, doar «Nu da!»; iar mai tîrziu, după a douăsprezecea sau a treisprezecea oară, doar «Nu!»...”

Degradare & mutilare

Sîntem în provincia poloneză Silezia, după cel de-al Doilea Război Mondial, şi implicaţiile socio-etnice sînt puternice.

Traducătorul Constantin Geambaşu face o scurtă şi foarte utilă istorie a reconfigurărilor demografic-sociale din provincia sileziană de după război. Vom înţelege, astfel, mai bine de ce acasă, la şcoală sau pe stradă, băiatul este un inadaptat, perceput şi respins ca străin. Copilăria violentă a băiatului este doar unul din semnele decăderii familiei nevoită să închirieze parterul casei, simbolul pierderii prestigiului social şi al degradării valorilor tradiţionale.

 „Fiule, eu nu port cu tine un război, eu te educ!” – aceasta este filozofia obscură a tatălui cu iniţială kafkiană, un bărbat frustrat, autoritar şi autist sentimental, al cărui comportament violent trădează deopotrivă obsesia pentru conservarea unui anume model educaţional şi pentru reuşită, asociată exclusiv robusteţii, voinţei, rezistenţei.

Revoltat împotriva societăţii care l-a marginalizat, bătrînul K. nu vrea ca fiul său să fie la rîndu-i o victimă, numai că, fiind complexat pînă la inuman de propria ratare, pierde controlul, iar bătăile sistematice cu biciul aplicate firavului fiu devin un fel de tabiet defulator. Înainte să fie o victimă a societăţii, băiatul devine victima propriului tată.

Iar atunci cînd are ocazia să petreacă, la un sanatoriu, o perioadă departe de familie, băiatul fuge înapoi în casa biciului. Violenţa era de preferat presiunii inadaptării, aşa cum, mai tîrziu, amintirea coşmarescă a copilăriei se dizolvă în nostalgia faţă de eşecul părinţilor.

Scris (şi tradus) impecabil – Kuczok este un stilist al ironiei dark -, cu elemente naturalist-onirice ce surprind perfect grotescul naturii umane degradate, acest necruţător şi tulburător roman are fluenţa şi muzicalitatea unui întunecat poem despre ratarea copilăriei, despre aşa-zisa vîrstă a inocenţei ca parte a unui trecut mutila(n)t. Ca şi ceilalţi tineri prozatori central-europeni traduşi recent la Polirom - Attila Bartis sau György Dragomán, de pildă -, Wojciech Kuczok este o revelaţie.

Info

Mizeria (antibiografie) de Wojciech Kuczok,

Traducere: Constantin Geambaşu

Editura Polirom, 2008