Avataruri ale amneziei

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Avataruri  ale amneziei
Avataruri ale amneziei

Cel de-al doilea volum din „Vraciul. Profesorul Wilczur“ se va distribui mâine, împreună cu ziarul „Adevărul“, la preţul de 10,99 lei. Ambele romane ale lui Tadeusz Dolega Mostowicz, scrise la distanţă de un an, pornesc de la unul dintre „motoarele“ care au pus în mişcare imaginaţia multor scriitori şi regizori: amnezia.

Un reputat chirurg îşi pierde memoria după ce, cu puţină vreme în urmă, rămăsese fără fiică şi soţie, care l-au părăsit. Călătorind dintr-o aşezare în alta, se stabileşte la o moară, ca ucenic, doar pentru a-şi relua, treptat şi intuitiv, meseria.

Cum în satele obişnuite echipamentele medicale erau doar o fantomă a tehnicii care nu atinsese niciodată viaţa de zi cu zi, profesorul Wilczur se trezeşte într-o situaţie ce îi pune inventivitatea la încercare. Pentru următorii 20 de ani, fostul medic se va transforma în vraci, înlocuind multe dintre soluţiile de cabinet cu leacuri băbeşti distilate în sute de ani de istorie.

Familia amnezicilor

Motivul amneziei a servit, de-a lungul istoriei literaturii şi cinematografiei, drept trambulină pentru multe intrigi. Regăsindu-se în faţa unei memorii oarbe şi surde, protagonistul se vede nevoit să găsească o a doua cale pentru toate lucrurile considerate nu demult banale. Ecranizat în 1982 de către regizorul Jerzy Hoffman, „Vraciul“ face parte dintr-o numeroasă familie a intrigilor declanşate de amnezie.

În 1942, pe marile ecrane americane se proiecta „Random Harvest“, pelicula lui Mervyn LeRoy inspirată de romanul omonim al lui James Hilton. John Smith, eroul romanului, îşi pierde memoria în timpul Primului Război Mondial, îndrăgostindu-se de o actriţă alături de care îşi reconstruieşte viaţa.

Doar pentru a o lua de la capăt, fiindcă Smith îşi va pierde din nou memoria, revenind la amintirile celui de dinainte. Trei ani mai târziu, Hitchcock punea în circulaţie „Spellbound“, filmul în care Ingrid Bergman joacă rolul unui medic psihiatru aparent raţional şi detaşat. Treptat, privitorul face cunoştinţă cu nenumărate cazuri, printre care şi cel al unui bărbat care, în urma mai multor şocuri emoţionale, devine amnezic.

Jane Fonda, la rândul ei, interpretează rolul unei actriţe alcoolice care, după o noapte de exces, se trezeşte alături de un bărbat fără viaţă. De dezlegarea acestui mister se ocupă întreg lungmetrajul „The Morning After“, realizat în 1986 de Sidney Lumet.

image


De  la film  la  literatură

Seducţia noului început impus de vidul propriei memorii a făcut numeroase „victime“ în rândurile creatorilor, fie că este vorba de cinematografie sau de literatură. Istoria acestei din urmă arte abundă în personaje care, în împrejurări care de care mai diferite, se văd în oglindă ca pe tabula rasa.

Dacă în romanul „The Currents of Space“ al lui Isaac Asimov, protagonistul este manipulat de forţe exterioare care ajung să-i şteargă memoria, maestra chick-lit Sophie Kinsella adoptă soluţia amneziei în romanul său „Remember Me?“, a cărui eroină are serioase dileme identitare declanşate de uitarea propriei istorii.

Cultură



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite