„Aer cu diamante“, după 30 de ani

Reeditarea cărţii-cult de poezie, semnată de Mircea Cărtărescu, Traian T. Coşovei, Florin Iaru şi Ion Stratan, reprezintă un veritabil eveniment literar. Volumul reproduce grafica ediţiei originale a lui Tudor Jebeleanu. Manifestul optzecismului poetic a apărut prima oară în 1982, la Editura Litera, profilată pe tipărirea cărţilor în regia autorilor.

Volumul colectiv de poeme al celor patru tineri, la acea vreme, autori - Mircea Cărtărescu, Traian T. Coşovei, Florin Iaru şi Ion Stratan -, ilustrat de prietenul lor, graficianul Tudor Jebeleanu, a marcat o cotitură în istoria literaturii române. „Aer cu diamante" a propus un nou fel de a gândi şi de a simţi poezia, literatura în general, demers continuat ulterior prin celelalte volume esenţiale ale optzecismului, apărute, de altfel, într-unul dintre cele mai întunecate decenii ale istoriei noastre recente. Perspectiva celor aproape 30 de ani scurşi până la această reeditare, oferită acum într-un mod inspirat de Editura Humanitas, ne face să vedem mai precis importanţa acestei cărţi şi rolul său istoric.

Afişul reeditării de la Editura Humanitas

Textele din „Aer cu diamante", precum şi restul volumelor de autor ale celor patru poeţi, au modificat - printr-un „desant" de individualităţi destul de rar în istoria literaturii române - paradigma artistică românească, într-un mod sesizabil până la textele poetice ale ultimei generaţii de autori, cea „douămiistă" sau „memeistă". Cel puţin în ce-i priveşte pe scriitorii reali de literatură, nu pe veleitari, după „Aer cu diamante" nu s-a mai putut scrie poezie la fel, vechea manieră neomodernistă, rafinată pe cât posibil de autorii şaptezecişti, dându-şi pe nesimţite duhul şi fiind înlocuită cu o literatură mai liberă, mai relaxată, mai ludică, apropiată de postmodernismul literar dominant în Occident. Profunzimea şi chiar filonul tragic al optzecismului se vor vedea mai târziu, prin proza lui Cărtărescu şi prin poemele târzii, „nichitastănesciene", ale lui Stratan, dar ele erau deja decelabile, la o citire atentă, încă din acest volum.

Prefaţaţi de Manolescu

Cartea „Aer cu diamante" este importantă şi pentru că ea adună pe un singur volum semnăturile a patru scriitori optzecişti majori. Traian T. Coşovei era la acea vreme starul Cenaclului de Luni şi o mică vedetă în lumea tinerilor poeţi studenţi la Filologie - el fiind singurul dintre cei patru cu două volume proprii deja publicate, „Ninsoarea electrică" (1978) şi „1, 2, 3 sau..." (1980); va urma „Cruciada întreruptă", în 1982. Cărţile de poezie de debut individual ale celorlalţi trei fuseseră „Faruri, vitrine, fotografii" (1980), de Mircea Cărtărescu, „Cântece de trecut strada" (1981), de Florin Iaru, şi „Ieşirea din apă" (1981), de Ion Stratan. La rândul său, Tudor Jebeleanu este un artist plastic de referinţă al generaţiei '80 şi autor, alături de Dan Stanciu, al copertelor pentru majoritatea cărţilor importante ale decadei.

Motivaţia publicării aceastui volum a fost dezvăluită de cei patru supravieţuitori din cvintetul iniţial - bolnav şi depresiv, Ion Stratan s-a sinucis în 2005, la 50 de ani - la recenta lansare a cărţii, de la Târgul Gaudeamus. „Pentru că fiecare dintre noi ne consideram cel mai tare şi am vrut să arătăm acest lucru", a spus Florin Iaru. Tinerii poeţi simţiseră pe propria piele rigorile cenzurii comuniste de la acea vreme, iar Editura Litera era o editură unde cărţile se publicau pe cheltuiala autorilor, fără a trece prin furcile caudine ale „cititorilor" profesionişti „de partid şi de stat", de aceea fiind ţintită şi de mulţi veleitari, de mulţi închipuiţi. Grupul de prieteni a reuşit să strângă banii necesari şi să publice astfel acest volumaş cu care sperau să schimbe literatura română, ceea ce, într-un fel, au şi reuşit. Cartea a fost prefaţată, sub titlul „Bilete de papagal", de profesorul Nicolae Manolescu, „părintele" Cenaclului de Luni, care le face o prezentare critică elogioasă celor patru tineri scriitori. Modelul „Aer cu diamante" a fost repetat, la scurtă vreme, şi de alţi tineri autori, într-o altă antologie poetică de referinţă a optzecismului: „Cinci" (1982), cu Mariana Marin, Alexandru Muşina, Romulus Bucur, Bogdan Ghiu şi Ion Bogdan Lefter.

„Cum se numeau cei patru Beatles?"

La fel de celebră precum cartea propriu-zisă este şi fotografia de pe coperta ultimă, în care cei patru autori s-au „imortalizat" urcaţi pe o locomotivă Pacific Union, găsită din întâmplare în peregrinările lor extraurbane. Deşi negativul fotografiei s-a pierdut, imaginea a fost recuperată, pentru această reeditare, de către autorul ei, Tudor Jebeleanu, care, alături de Iaru, a lucrat la refacerea, din punct de vedere grafic, a ediţiei originale. Grupului de prieteni optzecişti i-a plăcut tot timpul să se ipostazieze nu atât ca cei trei/patru muşchetari, cât ca cei patru Beatles: Cărtărescu/Lennon, Coşovei/McCartney, Iaru/Harrison, Stratan/Ringo ar fi cea mai potrivită echivalare. De altfel, titlul antologiei, „Aer cu diamante", care aparţine unui poem al lui Florin Iaru, poate fi citit şi ca o trimitere la cântecul suprarealist al Beatleşilor, „Lucy in the Sky with Diamonds" (acronim pentru LSD). „Cartea aceasta este expresia unei mari prietenii", a spus Mircea Cărtărescu la lansare, insistând că libertatea interioară, poezia şi prietenia sunt cele mai de preţ lucruri din viaţă.  

„Ea era atât de frumoasă...“

Desen de Tudor Jebeleanu

Lectura actuală a volumului reapelează texte poetice şi versuri deja clasice ale optzecismului: „Poema chiuvetei“, de Mircea Cărtărescu (rescriere ludică a „Luceafărului“) – „într-o zi chiuveta căzu în dragoste / iubi o mică stea galbenă din colţul geamului de la bucătărie“ –, „Femeie, femeie, femeie...“, de acelaşi – „în răgetul acestei dimineţi de decembrie / cine eliberează din degetele sale atâta lumină, atâta lumină?“ –, „Aer cu diamante“, de Florin Iaru – „Ea era atât de frumoasă / (...) încât şi câinii haleau / asfaltul de sub tălpile ei.“ –, „De-a waţi ascunselea“, de acelaşi – „Criza energiei a alungat bulevardul 1 Mai / la periferie. / (N-auzi cântări, nu vezi lumini de baluri)“.

Info

„Aer cu diamante“, a doua ediţie
Autori: Mircea Cărtărescu, Traian T. Coşovei, Florin Iaru, Ion Stratan
Copertă şi ilustraţii: Tudor Jebeleanu
Refacerea ediţiei originale: Florin Iaru şi Tudor Jebeleanu
Editura Humanitas
Anul primei apariţii: 1982, Editura Litera
Preţ: 19 lei