Ultima dinastie a ţarilor

Ultima dinastie a ţarilor

Expoziţia „Moscova, splendorile Romanovilor“ este deschisă la Grimaldi Forum din Monaco până la 13 septembrie. La cinci ani după „Impérial Saint-Pétersbourg“ („Sankt Petersburgul imperial“), expoziţia actuală se concentrează asupra Moscovei.

Detronată din rangul de capitală de către Petru cel Mare, Moscova va rămâne întotdeauna oraşul încoronării. Aici se dezvoltă o viaţă socială şi culturală ce rivalizează, timp de peste 300 de ani, cu aceea de pe malurile Nevei.

O Curte cosmopolită

Expoziţia urmăreşte epoca dinastiei Romanovilor, începând cu ţarul Mihail (1613-1645) şi teminând cu Nicolae al II-lea (1895-1917). Cinci sute de opere de artă sunt dispuse după o scenografie originală, semnată de François Payet. Accentul este pus în special pe secolul al XIX-lea, considerat „secolul de aur“ al culturii ruse.

Ţarii şi nobilimea de curte favorizează în această perioadă artele, mai ales pe cele decorative, şi un stil de viaţă cosmopolit. Modele occidentale, mai ales cele franceze, sunt adoptate la Moscova, iar arta rusă influenţează, la rândul ei, arta decorativă europeană.

Nobilii din anturajul ţarului, cum ar fi puternicele familii ale prinţilor Demidov sau Orlov sau a ducelui Vladimir petrec mult timp în Franţa. Importante firme occidentale – Baccarat, Cartier, Boucheron – primesc comenzi pentru curtea rusă şi creează piese renumite, cum ar fi serviciul de ceai numit „ţarul“ sau candelabrul „ţarina“ (Baccarat).

De la coroană la execuţie

Expoziţia începe cu scena încoronării, care a avut întotdeauna loc la Catedrala Adormirii din Kremlin. Payet a reconstituit nava catedralei, terminată cu un iconostas de secol XVII, din lemn sculptat şi aurit, cu mobilier bisericesc pe margini. Ţarul este simbolizat prin costumele de încoronare, iar alături de ele se află diferite ţinute de ceremonie ale nobililor de la Curte. Sala conţine, de asemenea, obiecte de cult din aur şi argint şi coroanele de căsătorie ale ţarilor. Urmează o sală circulară, în care sunt expuse în ordine cronologică portretele principalilor suverani din dinastia Romanovilor.

Centrul ei este ocupat de piese aparţinând diferitelor epoci: porţelanuri fabricate la Moscova, cristaluri şi mobilier de aceeaşi provenienţă, tronuri, rochii brodate, medalii militare şi celebrul candelabru „Ţarina“. O colecţie de picturi şi gravuri prezintă Moscova înainte şi după marele incendiu din 1812, care a distrus-o aproape în întregime. Multe dintre ele sunt semnate de gravorul Alexeiev, care le-a executat la comanda ţarului Alexandru I.

Fastul curţii imperiale este ilustrat într-o altă sală prin comenzile de bijuterii şi de orfevrerie ale ţarilor şi apropiaţilor lor. Autorii sunt atât ruşi, ca Tereşcenko, Bolin sau Fabergé, dar şi firme străine, cum ar fi Cartier, care-şi deschiseseră reprezentanţe pe strada Kuzneţki, centrul luxului moscovit.

Centrul sălii este ocupat de şase din cele nouă „Ouă Imperiale Fabergé“, ce aparţin acum celebrului colecţionar rus Victor Vekselberg. Urmează  alte două săli cu piese aparţinând stilului rusesc din secolul al XIX-lea, aşa-numiţilor „pictori ambulanţi“, care au format asociaţii bine-cunoscute, ca „Valetul de caro“ sau „Lâna de aur“.

Graţie unui fond incredibil de fotografii din patrimoniul Muzeului Elysée din Lausanne, care provin, în majoritate, de la Pierre Gilliard, preceptorul ţareviciului Alexei, şi a unor filme din arhivele de la Kranogorsk, poate fi urmărită viaţa ultimului ţar, Nicolae II, şi a familiei sale. O ultimă sală prezintă avangarda rusă, recunoscută în restul Europei încă de la începutul secolului XX. Se remarcă o serie de pânze cubiste semnate de Liubov Popova.

Proprietarii de comori

Piesele din expoziţia de la Grimaldi Forum provin în mare parte din Rusia. Muzeul de Istorie din Moscova, Muzeul Kremlinului, cel al Ceramicii din Kuskovo sau cel de la Ţarskoe Selo, Muzeul Tretiakov au împrumutat majoritatea capodoperelor prezentate.

S-au alăturat marile case franţuzeşti de bijuterie şi orfevrerie, Muzeul Palatului Princiar din Monaco, Fundaţia „Link of Times“ înfiinţată de Victor Vekselberg, alţi colecţionari particulari de la Moscova şi din Paris.