Top 5 cultural 2013: carte, film, muzică, teatru, arte vizuale, manele

Nu sunt un fan al topurilor pentru că ele sunt mai degraba instrumente de marketing. Dar de ce să nu folosim acest instrument pentru a promova producţii din 2013 pe care le considerăm importante în domeniul cultural? Am ales cîteva domenii şi am apelat la cîţiva oameni care se pricep.

Eu am selectat cărţile din domeniul ficţiunii şi nonficţiunii, Andrei Gorzo - film, Iulia Popovici – teatru, Bogdan-Alexandru Stănescu – poezie, Raluca Voinea – arte vizuale, Victor Eskenasy – muzică clasică, Vlad Bolocan & Maria Balabaş – muzică alternativă. Introduc fenomenul manele cu ajutorul scriitorului Adrian Schiop, un bun cunoscător al fenomenului, ca parte integrantă a industriei culturale. Ştiu că mulţi mă vor condamna pentru această alegere, însă, eu am convingerea că este unul din cele mai semnificative fenomene culturale de masă din România. Este un fenomen autentic, cu efecte culturale şi sociale foarte importante pe care aşa-zisele elite culturale de la noi îl tratează cu o ignoranţă şi dintr-o poziţie de superioritate îngrozitoare. E timpul să-l acceptăm ca parte integrantă a industriei nostre culturale şi mai ales să încercăm să-l înţelegem.

Roman  - Nonficţiune / Vasile Ernu (scriitor)

Roman

• Adrian Schiop – Soldaţii. Poveste din Ferentari, Editura Polirom
• Florin Lăzarescu – Amorţire, Editura Polirom, 
• Marin Mălaicu-Hondrari – Lunetistul, Editura Polirom
• Bogdan Coşa - Poker. Black Glass, Editura Cartea Romaneasca
• Dumitru Crudu – Un american la Chişinău, Editura CDLP

Nonficţiune

• Mihai Goţiu - Afacerea Roşia Montană, Editura Tact
• Gabriel Andreescu - MISA. Radiografia unei represiuni, Editura Polirom
• Costi Rogozanu – Carte de muncă, Editura Tact 
• Vintilă Mihăilescu - Povestea maidanezului Leuţu. Despre noua ordine domestică şi criza omului, Editura Cartier
• Zoltán Rostás, Antonio Momoc (coordonatori) - Bişniţari, descurcăreţi, supravieţuitori, Editura Curtea Veche

Poezie / Bogdan-Alexandru Strănescu (scriitor, critic literar, editor)

Iată cinci cărţi de poezie din 2013 care mie mi-au plăcut mult. Fără o ordine crescătoare sau descrescătoare.

• Ştefan Manasia - Bonobo sau cucerirea spaţiului, Editura Charmides
• Florin Partene - Liber de causis, Editura Charmides
• Vlad Drăgoi -  Metode, Casa de editura Max Blecher
• Dan Sociu - Vino cu mine ştiu exact unde mergem, Tracus Arte
• Andrei Dosa - American experience, Editura Cartea Românească

Film / Andrei Gorzo (critic de film)

• Cînd se lasă seara peste Bucureşti sau metabolism - Corneliu Porumboiu
• Rocker - Marian Crişan
• Poziţia copilului - Călin Peter Netzer
• Sînt o babă comunistă  - Stere Gulea
• Cîinele japonez  - Tudor Cristian Jurgiu

Teatru / Iulia Popovici (critic de teatru)

• Tipografic Majuscul de Gianina Cărbunariu, dramAcum - Teatrul Odeon, Bucureşti
• O... ladă, după Ion Creangă, regia Alexandru Dabija, Teatrul Tineretului Piatra-Neamţ
• Dragă Moldova, putem să ne pupăm puţin de tot?, proiect de Jessica Glause şi Nicoleta Esinencu, Teatru-Spălătorie, Chişinău
• Şcoala nevestelor de Moliere, regia Cristi Juncu, Teatrul Naţional Tîrgu-Mureş, Compania "Liviu Rebreanu"
• Solitaritate de Gianina Cărbunariu, Teatrul Naţional "Radu Stanca", Sibiu

Muzică clasică / Victor Eskenasy  (jurnalist)

Mi-e greu să spun de la Frankfurt cu certitudine ce resimt cei din ţară drept cele mai importante evenimente. Pentru mine, pe locul 1 ar fi succesul campaniei de presă, purtate prin Suplimentul de cultură de la Iaşi şi prin Europa Liberă de a salva Casa lui George Enescu de la Mihăileni, jud. Botoşani. Salvată a fost şi e pe lista monumentelor istorice. Aş pune apoi pe listă publicarea de către Casa Radio a seturilor de discuri din Arhiva istorică a Radioului (Radio Legende şi Festiv. Enescu, Ed. II, 1961). Pe locul 3 aş pune însuşi Festivalul George Enescu din acest an. Eveniment mi se pare şi cîştigarea de către tînărul violoncelist Andrei Ioniţă a Concursului Aram Haciaturian, ediţia aniversară din iunie, de la Erevan. În fine, aş pune pe locul 5, apariţia discului de înregistrări ale muzicii de pian enesciene de către pianista ieşană de la Viena Raluca Ştirbăţ, la compania Gramola, cu Pièces Impromptues pentru pian op. 18, cîntate după partitura originală a lui Enescu.

Muzică alternativă / Vlad Bolocan & Maria Balabaş (jurnalistă, muziciană)

După ce m-am documentat, am descoperit că DE TOT trupele de alternative din România, în 2013,  au scos:

• The Amsterdams - Winds apart
• Alternosfera - Epizodia
• Omul cu sobolani - Marea căutare
• Byron - 30 seconds of fame

Maria Balabaş (jurnalistă, muziciană)

• Iordache - Garden Beast  (jazz)
• Vlad Dobrescu - În sfîrşit
• Omu Gnom - Atenţie la neatenţie
• Avant'n'Gard cu Mr. Delagare - Fuchsiada (înregistrare franco-română, muzică improvizată a textului lui Urmuz, CD apărut împreună cu ediţie critică Urmuz la Ed. Art) 
• Nava spaţială - Noisenautics vol. IV - compozitorul Adrian Borza care a primit premiul Acadeiei Române pentru muzică.

Arte vizuale /  Raluca Voinea (curator)

• Desenele lui Dan Perjovschi pentru Roşia Montană şi în sprijinul protestelor din 2013 – pentru că au fost inepuizabile, imediate, de impact larg, entuziaste, critice, la fel ca mare parte dintre aceste proteste.
• Întîlnirea comunităţii artistice cu ministrul Daniel Barbu pentru salvarea Centrului Naţional al Dansului Bucureşti de la comasarea cu Opera Naţională – pentru că a fost printre rarele momente în 2013 în care solidaritatea a funcţionat şi a cîntărit mai mult decît toanele lipsite de temei şi de logică ale unui politician.
• Ciprian Mureşan – The Invisible Clerk – instalaţie prezentată (şi vîndută) la Art Basel – pentru că este unul dintre puţinii artişti români care transformă presiunea pieţei de artă într-o provocare şi nu-şi pierde autenticitatea, curiozitatea şi capacitatea de reinventare.
• Spaţiul Platforma de la MNAC Anexa, Bucureşti – pentru perseverenţa de a organiza un număr impresionant de evenimente şi de a aduna o comunitate de artişti dornici de a discuta condiţiile de lucru şi de producţie, în acelaşi timp un caz paradigmatic pentru autoexploatarea lucrătorilor culturali şi dificultatea de a depăşi dihotomiile simpliste de genul program estetic vs. responsabilitate socială.
• Duminicile din septembrie şi octombrie – marşurile prin Bucureşti pentru Roşia Montană – pentru că am văzut mai mulţi artişti decît la orice vernisaj, din generaţii diferite, sculptori, fotografi, actori, dansatori, care au participat la proteste fără să aştepte un capital de imagine, fără orgolii artistice, fără speranţă, dar cu uimire şi pentru că ocuparea Bucureştiului timp de atîtea săptămîni a schimbat poate ireversibil relaţia cu un oraş altfel luat ostatic de către administraţie.

În afara topului

O retrospectivă imaterială a Bienalei de la Veneţia, de Alexandra Pirici şi Manuel Pelmuş – proiect prezentat în Pavilionul Romaniei la Bienala de la Veneţia – pentru că, deşi am fost implicată în el, nu pot să nu-l menţionez.

Curiozitatea principală pentru 2014 – ce se va întîmpla cu MNAC (Muzeul Naţional de Artă Contemporană) după dispariţia lui Mihai Oroveanu.

Manele / Adrian Schiop (scriitor)

• Ascensiunea lui Marius Olandezu, un lăutar carismatic despre care se zice că ar fi următorul Salam. Face o combinaţie convingătoare între manea şi RMB, feminizând „universul muzical macho al manelelor,, dar cu un touch porn delicios de subversiv.  
• Dosarul Cocaina pentru manelişti. Motto-ul liberaţionist al rock-ului a fost sex, drugs and rock and roll; deviza liberaţionistă a manelelor - băutură, femei şi manele. Dosarul a dat pe faţă ceea ce se ştia demult, că alcoolul nu e nici pe departe singurul stimulent creativ al industriei, cel puţin în zona ei upper class. Scandalul nu a ştirbit popularitatea lăutarilor implicaţi, din contră, i-a făcut şi mai cool.  
• În 2012, cele mai inovative piese au venit de la ASU Studio; în 2013 de la Ya Ya Music Production. Piesele lor (nu toate, sindromul fuşărelii e în continuare o problemă a industriei) au o orchestraţie cool, iar (o parte din) clipuri sunt lucrate atent, cu concept în spate, operator profesionist şi un touch porn decadent.  
• Cearta dintre Nicoleta Guţă şi tatăl ei care a divizat scena fanilor de manele în două. Nicoleta Guţă este prima femeie de pe scena manelistă care a avut curaj să conteste autoritatea masculină, să vorbească despre mariajul timpuriu, abuzurile fizice la care a fost supusă sau dreptul femeii rome la autodeterminare.  
• Ultimii ani au pus surdină pieselor de şmecherie – din ce în ce mai puţine şi mai aluzive. Piesele lui Dani Prinţul Banatului cu Dani Mocanu (coverul după Imran Kahn Să mă feresc de gardă şi Sunt în închisoare) sunt neobişnuit de directe, mai aproape ca spirit de rap-ul gangsta – o combinaţie după care fanii de manele nu se omoară; dar, cu toate astea, băieţilor le-a ieşit, piesele au fost hituri.