Obiectele din viaţa lui Nobel

Până la 11 ianuarie, Palais de la Découverte găzduieşte expoziţia “Alfred Nobel, au service de l’innovation”. Conceput de Muzeul Nobel din Stockholm, sub egida Fundaţiei Nobel, evenimentul a debutat în capitala Franţei în ziua anunţării Premiilor Nobel 2008, pe 7 octombrie.

Reputaţia Premiilor Nobel a împins în planul doi personalitatea fondatorului lor, inventatorul şi omul de afaceri suedez, creatorul dinamitei.

Expoziţia de la Paris intenţionează să reitereze pentru contemporani viaţa şi opera ilustrului personaj, începând cu perioada petersburgheză şi terminând cu neliniştile ultimei perioade de viaţă.

Pe 160 de ecrane se prezintă în faţa vizitatorilor videouri suprapuse, succesiuni de imagini sau imagini în trei dimensiuni. Înalta tehnologie folosită este în acord cu personalitatea acestui mare inventator şi vizionar. Intrarea în expoziţie aminteşte de tunelul de la Saint Gothard, realizat în 1881, una dintre marile realizări tehnice posibile graţie dinamitei.

Cinci pavilioane, situate oarecum cronologic, dar care pot fi vizitate şi independent, găzduiesc ecranele şi o serie de fotografii sau obiecte ce i-au aparţinut savantului suedez.


Un testament celebru

Premiile Nobel formează subiectul primului pavilion. Pe trei coloane este afişat, cu litere luminoase şi în mai multe limbi, celebrul testament al lui Nobel, redactat la vârsta de 62 de ani, în 1985, la clubul suedo-norvegian din Paris.

Lângă pavilionul testamentului, în-tr-un spaţiu video, intitulat „Talking Heads”, numeroşi laureaţi Nobel prezintă, prin intermediul unor scurtmetraje de cinci minute, motivele primirii premiului şi impactul acestuia pentru opera lor.

Evident, de-a lungul întregii săli, sunt prezentaţi cei 54 de nobelizaţi francezi, printre care, şi Jean Perrin, laureatul pentru fizică din 1926, fondatorul palatului gazdă a expoziţiei.

În slujba Ţarului

Pavilionul Sankt Petersbug este dedicat formării tânărului Alfred care va trăi în oraşul ţarilor de la 9 ani. Tatăl său, specialist în explozivi, va lucra şi se va îmbogăţi aici datorită unui contract cu armata rusă pentru dezvoltarea minelor marine.

Tânărul va fi educat de adevăraţi savanţi ai vremii, îşi va însoţi tatăl în laboratorul de substanţe explozive şi, la 24 de ani, va primi primul brevet pentru o invenţie. Vor urma, de-a lungul anilor, alte 350. Invenţiile lui Nobel ocupă un alt pavilion.

Alături de cele trei invenţii majore, detonatorul „cu întârziere”, dinamita şi balistita sau „praful de puşcă fără fum”, sunt expuse celelalte descoperiri pe două panouri, intitulate „Zidul Păcii” şi „Zidul Războiului”, în funcţie de aplicaţiile civile sau armate ale invenţiilor.

Dilema moralĂ

Transformarea inventatorului în industriaş, creatorul şi co-orodonatorul unui adevărat imperiu de 80 de uzine răspândite în 20 de ţări, forjarea, în aceste condiţii, a unei personalităţi cosmopolite, conflictul interior între fabricantul de arme şi adeptul concepţiilor umaniste ale epocii luminii sunt alte aspecte prezentate în expoziţie.

La vârsta senectuţii, petrecută între Franţa şi Italia, Alfred Nobel începe să fie preocupat de modul în care îl va percepe posteritatea. Îşi manifestă interesul pentru tema păcii universale, continuând să fabrice arme.

Este însă din ce în ce mai afectat de părerile conform cărora nu este decât „un profitor de pe urma războiului” şi îngrijorat de folosirea dinamitei de către anarhişti. În 1888, presa îi anunţă, nefondat, moartea. Ziarul "Le Figaro" îl numea, cu această ocazie, „un om care cu greu ar putea fi considerat un binefăcător al umanităţii”.

Testamentul său, la vremea respectivă, a nemulţumit familia, dar şi autorităţile suedeze care au considerat nepatriotică ideea de a recompensa savanţi străini.

Mirajul Tehnologiei

Expoziţia de la Palais de la Découverte are şi un bogat program educativ, dedicat publicului de toate vârstele. Amintim un ciclu de conferinţe excepţionale susţinute de patru savanţi francezi din domeniile chimiei şi fizicii, dar şi de un laureat al Nobelului pentru pace. Ultima dintre ele va avea loc pe 15 decembrie.

Dincolo de interesul subiectului ei, expoziţia este un spectacol în sine prin organizarea avangardistă şi folosirea celor mai noi tehnologii multimedia. După Paris, ea va fi itinerată în diferite capitale europene, până în 2010.