Mondializarea artei

Duminică s-a deschis Bienala de artă de la Veneţia, locul de întâlnire al artiştilor contemporani din întreaga lume. Ajunsă la a 53-a ediţie, expoziţia din oraşul Dogilor are tema „Making Worlds“, stabilită de noul ei director, suedezul Daniel Birnbaum.

Cu un număr-record de ţări participante în acest an, 77, în pavilioanele proprii din „Giardini” sau în alte spaţii din oraş, Bienala se prezintă cu un pavilion propriu restaurat, numit de- acum Palazzo delle Espozizioni. În ziua deschiderii au fost acordate două premii 

„Leul de Aur pentru întreaga activitate“ artiştilor Yoko Ono şi John Baldessari. La actuala ediţie participă pentru prima dată cinci state: Muntenegru, Principatul Monaco, Republica Gabon, Uniunea Insulelor Comore şi Emiratele Arabe Unite.

În afara expoziţiilor naţionale, se desfăşoară 38 de evenimente colaterale, propuse de organizaţii sau instituţii internaţionale. 

Laude şi interdicţii

Câteva pavilioane naţionale au atras deja atenţia criticilor. Mai ales cel al Rusiei, caracterizat drept „un amestec de grandoare şi bricolaj“. Susţinut financiar de Mihail Prohorov, clasat de Forbes ca prima avere a Rusiei, înaintea lui Abramovici, al cărui iaht este şi el ancorat la ţărmul Oraşului Lagunelor, pavilionul se impune prin prezenţa lui Pavel Pepperstein, maestrul şcolii conceptualiste de la Moscova, cu „Peisaje pentru viitor“ şi cu cele trei „Victorii de la Samothrace“ acoperite de petrolul cecen, de sânge sau de amândouă în acelaşi timp, semnate de Andrei Molodkin.

Organizatorii au respins câteva propuneri de proiecte, cum ar fi cel al bruxellezului Lino Polegato, care ceruse unui număr de artişti să deseneze cu creta, pe asfalt, orice operă doresc. Necazul a venit în momentul în care a apărut imaginea Papei Ioan Paul al II-lea vizitându-şi asasinul.

Desenul a fost şters. Un alt belgian, desenatorul Jacques Charlier, a vrut să expună „100 de «sexuri» de artişti“, după propria expresie, printre care cel al lui Jeff Koons, prezentat într-un balon, şi cel al lui Christo, împachetat. Organizatorii au respins expoziţia.

România la Bienală

Ţara noastră are propriul pavilion la Veneţia. Proiectul din acest an, intitulat „Seducţia intervalului“, curatoriat de Alina Şerban, cuprinde lucrări semnate de Ştefan Constantinescu, artist stabilit în Suedia, Andrea Faciu, care locuieşte din copilărie în Franţa, şi Ciprian Mureşan, care este, de altfel, şi cel mai cunoscut dintre cei trei. „Troleibuzul 92“ şi „Pasajul“ de Ştefan Constantinescu, „Exuberantia suspended“ de Andrea Faciu, „Dog Luv“ şi „Auto-da-fe“ de Ciprian Mureşan au fost montate într-o scenografie expoziţională cu caracter teatral de grupul studioBASAR, format din arhitecţii Alex Axinte şi Cristi Borcan.

Una dintre imaginile video-ului  „Auto-da-fe“ de Ciprian Mureşan

Susţinut de Ministerul Culturii, Cultelor şi Patrimoniului Naţional, cu sprijinul Institutului Român de Cultură şi Cercetare Umanistică de la Veneţia şi al altor instituţii de stat şi particulare, proiectul urmăreşte construirea unui spaţiu care invită spectatorul la „autoreflecţie“.

Institutul de la Veneţia participă şi la evenimentele conexe, cu două iniţiative. La sediul lui s-a deschis, la 5 iunie, expoziţia „Globuri de sticlă (25 de case demolate)“ a tânărului Mircea Nicolae, câştigătorul primei rezidenţe oferite de Institut.

Cel de-al doilea eveniment, realizat cu sprijinul Primăriei din Veneţia, este intitulat „Grandi romeni a Venezia“ şi constă în postarea unor afişe-panouri dedicate unor personalităţi ale culturii române - scriitori, istorici, pictori şi sculptori din secolele al XIX-lea şi al XX-lea - în cele 21 de staţii de vaporetto de pe Canal Grande.