Conform unui certificat de deces descoperit recent, Lisa Gherardini, nobila italiană despre care se crede că ar fi fost modelul lui Da Vinci pentru „Mona Lisa", a murit în anul 1542 şi a fost înmormântată la Mânăstirea Sfânta Ursula, din Florenţa. La sfârşitul lunii acesteia, cercetătorii italieni se pregătesc să dezgroape osemintele femeii, în speranţa că vor reuşi să înlăture misterul care stă în spatele identităţii personajului din tablou.

„Mona Lisa" în realitate

Lisa Gherardini, soţia unui negustor de mătăsuri, pe nume Francesco del Giocondo, este considerată a fi cea care a pozat pentru „Mona Lisa". În biografia sa despre Leonardo Da Vinci, publicată în 1550, la 31 de ani de la moartea artistului, Giorgio Vasari confirmă acest fapt. De asemenea, în cartea sa, Vasari o numeşte „Mona Lisa" pe Gherardini. Se crede că apelativul „Mona" este o prescurtare a denumirii „Madonna". Totodată, deşi părerea generală este că „La Gioconda" provine de la numele Lisei del Giocondo, în limba italiană, „gioconda" înseamnă „vesel".

Încep săpăturile

Echipa de cercetători este condusă de Silvano Vinceti, istoricul care a susţinut mult timp că persoana care a pozat pentru „Mona Lisa" a fost ucenicul lui Leonardo Da Vinci. „Putem să punem capăt unei dispute vechi de secole şi, de asemenea, să înţelegem relaţiile lui Leonardo cu modelele sale", a declarat Vinceti într-un interviu acordat pentru Associated Press.

Oamenii de ştiinţă intenţionează să extragă ADN-ul din oasele găsite, care va fi comparat cu cel al fiilor Lisei Gherardini, îngropaţi la aceeaşi mânăstire. Conform ziarului „The Guardian", rămăşiţele găsite vor fi testate cu metoda carbon-14, iar specialiştii caută elementele cunoscute despre Gherardini: vârsta de aproximativ 60 de ani, posibile boli, structura oaselor. De asemenea, dacă se vor găsi fragmente din craniu, Vinceti speră să realizeze reconstrucţia facială. Această etapă va fi decisivă pentru a determina dacă Lisa Gherardini este, într-adevăr, cea al cărei zâmbet misterios a fost reprodus de da Vinci.

Arta lui Leonardo da Vinci

Leonardo Da Vinci, un om a cărui curiozitate nelimitată l-a împins atât spre artă, cât şi spre ştiinţă, este considerat un model cultural. Istoricul Helen Gardner este de părere că „mintea sa şi personalitatea sa ne par a fi supraomeneşti". Dintre domeniile care îl pasionau, Da Vinci este evocat, în special, pentru activitatea sa în pictură şi pentru invenţiile sale. Printre operele sale cele mai cunoscute se numără „Mona Lisa", „Cina cea de Taină" şi „Omul Vitruvian". Vinceti susţine că, pentru Leonardo Da Vinci, pictura a însemnat şi reprezentarea fizică a trăsăturilor interioare ale personajelor.

Artistul a folosit modelul unei piramide pentru a reda aspectul calm al femeii. Mâinile ei încrucişate formează unul dintre colţurile piramidei. În realizarea tabloului, da Vinci s-a folosit de geometrie pentru a crea impresia de distanţă între Mona Lisa şi observator. Contrastul dintre lumină şi întuneric, conturul estompat al formelor şi zâmbetul abia schiţat al personajului sunt elemente care sugerează armonie, dar, în acelaşi timp, dau impresia de mister.

Celebra creaţie a lui da Vinci a avut un impact extraordinar în domeniul artistic. În 1919, artistul dadaist Marcel Duchamp a creat „L.H.O.O.Q.", o parodie după „La Gioconda", unde este înfăţişată o Mona Lisa cu mustaţă. În 2003, autorul Dan Brown a scris un roman despre misterele ce se ascund în picturile lui Leonardo Da Vinci, iar în 2006 cartea a fost ecranizată.