„Ce vrăji a mai făcut nevasta mea“, varianta Fondul Cultural Naţional

O panică generală traversează zilele acestea o parte a mediului cultural independent: oamenii răi ar vrea să-l lase fără surse naţionale de finanţare, deturnând banii din Fondul Cultural Naţional către programele strategice „ale PSD“.

Panica e generată de o serie de modificări la Ordonanţa 51/1998 privind finanţările nerambursabile în cultură, pentru care Ministerul Culturii (şi Identităţii Naţionale) organizează luni, pe 14 mai, o dezbatere publică. După unii, modificările în cauză ar permite deturnarea banilor gestionaţi de Administraţia Fondului Cultural Naţional.

În general (şi în particular), înţeleg perfect spaimele colective şi reflexele de apărare a cetăţii oricum asediate. În acelaşi timp, totuşi, raţiunea n-a dăunat niciodată cauzelor bune, fiindcă uneori ne ajută să vedem răul cel adevărat din spatele panicii nemotivate. Deci, să urmărim puţin modificările şi logica lor.

1. Ordonanţa 51/1998 din prezent este rezultatul „comasării“, în 2008, a două acte normative - cel din 1998, care privea şi priveşte modul în care autorităţile locale finanţează proiecte culturale, şi o altă ordonanţă, din 2005, privind înfiinţare şi funcţionarea Fondului Cultural Naţional şi a Administraţiei acestuia. Faptul că autorităţile publice au obligaţia de a finanţa cultura nu înseamnă că banii vin din Fondul Cultural Naţional, ăla fiind alt capitol, distinct, al actului normativ.

În această parte a ordonanţei, nu în cea privind ceea ce poate legal face AFCN, există o modificare legată de programele strategice. Propunerea actuală include posibilitatea Statului român, prin autorităţile sale publice, să organizeze programe naţionale strategice gen Centenarul. Asta, fiindcă, ce să vezi!, în 2016 am descoperit cu toţii că Statul român nu are temeiul legal pentru aşa ceva, spre deosebire de Franţa sau chiar federala Germanie. Iar cum Sezonul România-Franţa şi Centenarul erau deja, practic, în plină organizare, ele trebuie „legalizate“ măcar post-factum. Iar altceva decât includerea acelei prevederi în OG 51 nu i-a trecut nimănui prin cap (mai mult, această modificare, ca şi celelalte din proiectul MCIN, datează de acum două spre trei guverne - la schimbarea de miniştri, a trebuit reluat traseul de avizare -, anterioara dată când a fost pus în dezbatere publică neiscând nicio agitaţie). Şi tot fiindcă era târziu, a apărut precizarea că aceste programe se pot finanţa prin atribuire directă - adică netransparent şi nu prin concurs de proiecte: să faci concurs după luna iunie pentru proiecte internaţionale care încep în decembrie e imposibil. E o tâmpenie să modifici o lege, care ar trebui să se aplice pe viitor, ca să justifici o situaţie concretă deja existentă? Da. Există/existau alte soluţii? Da, dar e prea târziu. Zice undeva sau permite undeva această modificare ca aceste programe să se finanţeze din Fondul Cultural? Nu. Scrie acolo negru pe alb că se finanţează de la autorităţile locale şi nu scrie nicăieri, în secţiunea privind AFCN, că AFCN poate folosi banii din Fond pentru programe strategice prin atribuire directă. Să zici că prevederile primei părţi din ordonanţă, care privesc finanţările autorităţilor locale, înseamnă că aceste finanţări se fac din Fondul Cultural e ca şi cum ai zice că până acum Arcub a finanţat proiecte din banii Fondului şi te-ai teme că primăria Aradului ar începe mâine să ceară bani din Fondul Cultural ca să-şi finanţeze proiectele culturale locale...

2. Există o modificare, în partea din OG 51 care se ocupă de AFCN, vizând fondurile acesteia. Există, de fapt, chiar mai multe: două dintre ele prevăd surse suplimentare de finanţare pentru Fond (care se alimentează din taxe asupra activităţilor unor operatori, în primul rând Loteria) - deci teoretic vor fi mai mulţi bani. O a treia, însă, trasează, totuşi, o sarcină suplimentară AFCN: finanţarea de proiecte editoriale cu bani din Fond. În prezent, AFCN le finanţează din subvenţie, adică cu bani direct de la Ministerul Culturii, iar Ministerul nu mai vrea. Motiv pentru care, de altfel, actuala sesiune de proiecte editoriale are o finanţare ridicolă - de puţin peste 800.000 lei, comparativ cu circa 1,9 milioane de lei acum doi ani. Iar dacă AFCN trebuie de acum să ia bani din Fondul Cultural ca să asigure o finanţare decentă la editoriale, asta va însemna, practic, bani mai puţini pentru proiecte culturale, oricum subfinanţate dramatic. Iată un motiv concret să ne agităm, vă rog frumos.

Nimic în legislaţia actuală nu permite ca Ministerul Culturii să pună AFCN să nu mai facă niciun concurs de proiecte şi să folosească banii din Fondul Cultural ca să dea finanţări fără concurs pentru nu se ştie ce programe. Dar, o să mi se spună, noi ştim că PSD nu iubeşte cultura independentă şi are nevoie de bani pentru paranghelii, doar n-o să se încurce într-o lege. La care eu o să răspund: din ce vedem până acum, PSD se străduieşte din răsputeri să schimbe legile, nu să le încalce. PSD nu se remarcă prin subtilitatea intenţiilor, mai ales legislative...

Poate Ministerul Culturii să-i traseze AFCN sarcina de a se ocupa de finanţarea unor programe culturale? Teoretic, poate, dacă îi dă prin subvenţie şi banii pentru respectivele programe: se întâmplă deja, după cum spuneam, cu proiectele editoriale, finanţate prin subvenţie, nu din Fondul Cultural Naţional, în temeiul Legii cărţii. Dar finanţarea se face aşa cum zice legea că se procedează în cadrul AFCN: prin concurs de proiecte.

Poate Ministerul Culturii să-i dea AFCN acum sarcina să finanţeze singurele programe naţionale strategice existente în următorii doi ani, mai exact Centenarul, Sezonul România-Franţa şi Festivalul Europalia de la Bruxelles? NU! Primo, pentru buna raţiune că Sezonul şi Europalia sunt în prezent, legal, în administrarea Ministerului de Externe, care nu poate da „sarcini de serviciu“ unei instituţii din subordinea altui minister, secundo, toate aceste programe sunt deja finanţate şi într-o fază avansată de organizare, ba chiar, uneori, şi de derulare.

Poate Ministerul Culturii să-i dea AFCN cândva, altădată, în alţi ani, sarcini legate de organizarea/finanţarea, din alţi bani, nu din Fondul Cultural, de programe naţionale? Teoretic, da - cum, de altfel, putea şi pînă acum -, dar la fel de bine poate Statul să desfiinţeze AFCN, poate să privatizeze Loteria (principalul finanţator al AFCN) - dar dacă ar vrea să-l desfiinţeze, atunci de ce-ar fi inclus acum noi surse de finanţare pentru AFCN?? -, putem să murim toţi la Bucureşti într-un cutremur sau poate izbucni un conflict mondial. Deocamdată, toate se cheamă spiritul preventiv al drobului de sare.