Avangarda balcanică

Avangarda balcanică

Expoziţia „Ipostaze ale modernismului. Pictura în Bulgaria, Grecia, România. 1910-1940“ este deschisă la Muzeul Naţional de Artă al României. Organizată în colaborare cu Fundaţia B&M Theocharakis din Atena şi Galeria Naţională de Artă din Sofia, expoziţia  face parte din proiectul „Balkan Modernismus“.

Finanţat prin programul Cultura 2007-2013 al Uniunii Europene, proiectul „Bal-kan Modernismus“ a fost iniţiat de Fundaţia Theocharakis din Grecia. Scopul lui este, potrivit declaraţiei lui Christos Carras, coordonatorul proiectului, „o perspectivă mai echilibrată asupra istoriei artei din această parte a lumii, în perioada dată“ şi „o mai bună cunoaştere a diversităţii şi profunzimii activităţii culturale într-o zonă percepută ca periferie“.

Modernism şi tradiţie

Într-o scenografie inspirată, realizată de echipa de arhitecţi de la Abrupt Arhitectura, care a amenajat şi o sală de lectură în stilul Cabaretului Voltaire din Zürich, unde Tristan Tzara a inventat curentul Dada, sunt expuse 120 de opere de pictură şi grafică, câte 40 de lucrări din partea fiecărei ţări. Piesele sunt dispuse în trei secţiuni, fiecare dintre ele cu o tematică precisă. „O nouă viziune modernă“ cuprinde peisaje şi naturi statice în care tratarea spaţiului scapă atât perspectivei clasice, cât şi viziunii impresioniste.

Tendinţele cubiste şi constructiviste apar în arta celor trei ţări, fie că ne oprim la naturile statice ale lui bulgarului Ivan Nenov, la cele semnate de Konstantinos Parthenis sau la peisajele lui Marcel Iancu, la picturile lui Max Herman Maxy sau la cele ale cubismului liric al lui Mattis Teutsch.

„Istoria în viziune modernă“ reia ideea continuităţii şi identităţii culturale. Sunt expuse opere marcate de un anumit specific naţional, care determină o viziune modernă, ca în cazul româncei Margareta Sterian sau al lui Sabin Popp, al „Compoziţiei cu diavol“ de Marcel Iancu sau a altei compoziţii cu cal şi cavaler, semnată de Petre Iorgulescu-Yor, în pictura românească. Aceleaşi ecouri determină creaţiile lui Ivan Nenov, din jurul anului 1927, sau ale lui Ivan Milev. Pentru arta greacă sunt relevate ecourile clasicismului de sorginte antică în opere marcate de descoperirile avangardei, ca în „Schitul Sfântu Andrei“ de Spyros Papaloukas.

Eva, simboluri sexuale şi muzele greceşti

Victor Brauner (România) - „Compoziţie cu portret“ , 1928-1935

Într-un fel, cea mai spectaculoasă secţiune este „Prezenţa umană în arta modernă“. Trupul omenesc şi portretul au fost uneori subiecte demonstrative, ca la Ivan Abaraşev, cu trupurile lor geo-metrizate până aproape de abstract, păstrând însă clară sugestia senzuală. Metaforă suprarealistă a sexualităţii, „Pământ“, semnată de Nikolai Abraşev, introduce privitorul în lumea formelor serpentinate, născând unele din altele, ale Evei şi şarpelui.

Gustul pentru aluzia estetică al artiştilor greci a creat compoziţii în care pulsiunile cubiste sau suprarealiste sunt subliniate de un nedisimulat umor, ca în „Poetul şi muza“ de Nikos Engonopoulos. Arta românească adaugă un mai accentuat suprarealism, cu lucrarea „Compoziţia cu portret“ a lui Victor Brauner sau o viziune originală a cubismului sintetic cu elemente expresioniste, ca în „Portretul lui Tristan Tzara“, realizat de Maxy.   

Ca întotdeauna, la Muzeul Naţional de Artă, expoziţia este însoţită de un catalog complet şi bine editat, în două versiuni: română şi engleză.

Centru şi periferie

Iniţiativa Fundaţiei B&M Theocharakis readuce în atenţie creaţia extrem de originală a ţărilor din zona balcanică, ale căror arte au fost de multe ori, în secolul XX, în pas cu preocupările avangardei, ba chiar, în unele cazuri, au realizat o avangardă înaintea avangardei occidentale.

Din nefericire, dificila circulaţie a valorilor, dimensiunea ţărilor respective au determinat întotdeauna o slabă cunoaştere a culturii lor. Excepţie au făcut numai câţiva artişti pe care ţările de adopţie i-au recunoscut şi i-au propulsat în contul artei proprii.

Este cazul lui Marcel Iancu, al lui Victor Brauner sau al lui Jules Perahim, de exemplu. Este pentru prima dată când publicul românesc va avea o imagine de ansamblu a picturii balcanice moderne.