traditii si obiceiuri - ultimele știri

Potrivit unei credințe populare, de Bobotează nu pot fi sfințite toate animalele din gospodărie. Cu toate acestea, după Revoluție, în unele zone ale țării a fost reînviată o tradiție contrară acestei străvechi concepții.

Focul de Sumedru este una dintre cele mai vechi tradiții românești. În fiecare an, în noaptea de 25 spre 26 octombrie, înainte de sărbătoarea Sfântului Dumitru, se aprind focuri, iar oamenii se adună în jurul acestora.

În lumea agitată și grăbită în care trăim, în care zilele par să treacă cu o viteză uluitoare și în care stresul pare să fie un tovarăș constant, există locuri încărcate de o magie specială. Astfel de locuri sunt satele din Apuseni, unde veșnicia și-a găsit adăpost

În a doua zi după Duminica Pogorârii Sfântului Duh, adică în Lunea Rusaliilor, Biserica Ortodoxă prăznuieşte pe Sfântul Duh, a treia persoană a Sfintei Treimi. De această zi se leagă mai multe obiceiuri și tradiții, de care credincioșii țin cont.

Pentru un cercetător etnolog, munca de teren nu este deloc ușoară, iar pentru ca informația să fie cât mai autentică este nevoie de însușirea obiceiurilor locului, pentru ca oamenii simpli să se simtă cât mai în largul lor.

Lăsata Secului, din duminica de 26 februarie, marchează ultima zi în care se mai poate mânca de dulce înaintea Postului Paștelui. Acesta începe luni, 27 februarie, fiind Postul Mare rânduit de Biserica Ortodoxă.

La 40 de zile de la Crăciun, creștinii ortodocși prăznuiesc Întâmpinarea Domnului. În popor, sărbătoarea este cunoscută sub denumirea de Stretenia. Astăzi este cinstit momentul aducerii pruncului Iisus la Templul din Ierusalim.

Una dintre localitățile care fac parte din renumita Mărginime a Sibiului găzduiește în fiecare an, pe 7 ianuarie, o tradiție străbună: „Udatul Ionilor”, despre care se spune că are legătură cu Marea Unire.

Anul Nou a fost întotdeauna un moment important pentru oameni, doar sensul acordat trecerii de la un an la altul s-a schimbat. În Oltenia de sub Munte și Țara Loviștei încă se păstrează datina străbună.

Folosit ca leac încă de pe vremea dacilor, vâscul aduce noroc îndrăgostiţilor care se sărută sub el în noaptea de Revelion, fiind considerat o plantă sacră. În mitologia germană se spune că este o plantă cu puteri miraculoase, care venea din ceruri şi nu creştea pe pământ.

Sfânta Marie Mare este una dintre cele mai importante sărbători din calendarul creştin-ortodox şi este sărbătorită în fiecare an pe data de 15 august.

Tradiţiile de Sfântul Nicolae s-au pierdut în mare parte, în ultimii ani, această Sărbătoare rezumându-se, în zilele noastre, mai mult la darurile pe care copiii cuminţi le primesc în ghetuţe sau la nuieluşele pentru cei obraznici. În trecut, moldove...

Cele mai multe obiceiuri şi tradiţii de Crăciun şi Anul Nou s-au păstrat în satele de la munte, din nordul judeţului Vâlcea. Primele daruri se fac în Ajunul Crăciunului, când se oferă “colindeţi”, respectiv covrigi, fructe sau dulciuri.

Sute de oameni din toate colţurile judeţului, dar şi din localităţile învecinate, au participat, duminică, la manifestările organizate în ultima zi a Sărbătorilor Pădurii.

În perioada 1-10 iulie 2013, secţia „Etnografie şi Artă Populară” a Muzeului Brăilei organizează a III-a ediţie a Şcolii de vară: Tradiţii şi obiceiuri din judeţul Brăila, în colaborare cu Şcoala Gimnazială „Mihai Eminescu” Brăila.

Cuvântul Rusalii vine din latinescul „rosalia”, care înseamnă sărbătoarea trandafirilor. Sărbătoarea Rusaliilor sau Pogorârea Sfântului Duh este o sărbătoare creştină care se prăznuieşte în prima duminică, la 50 de zile după Paşte....