traditii de craciun - ultimele știri

Pentru bihoreni, Crăciunul înseamnă şi azi colinde şi scene cu personaje mitice sau religioase, spune etnograful Vasile Todinca, cercetător ştiinţific la Muzeul Ţării Crişurilor din Oradea. Însă versurile colindelor vechi s-au mai schimbat şi nici costumaţiile nu mai sunt ca în trecut

Tehnologia, gadgeturile performate și rețelele de socializare au luat locul tradițiilor în ultimii ani. Astfel, nu este de mirare că tot mai mulți copii nu mai merg la colindat sau la urat din ușă în ușă.

Tăierea porcului este o tradiție importantă în România, care se desfășoară în fiecare an, de obicei în luna decembrie, înainte de Crăciun. În Munții Apuseni, această tradiție este păstrată cu sfințenie de generații întregi

Viktoriya Deryabina, o ucraineancă refugiată la Brașov, face prăjituri delicioase și sănătoase. Ucraineanca a dezvăluit și câteva obiceiuri de Crăciun din țara sa natală

Amintirea Crăciunului de altădată, cu iernile lungi și ninsori abundente, este un prilej de a readuce la viață acea magie a sărbătorilor pe care fiecare generație a perceput-o altfel – ghidușii în curtea casei, colinde la Palat, liniștea adusă de colindători în pragul casei.

Brașovul a împrumutat de-a lungul veacurilor unele obiceiuri de peste munți. Industrializarea, proces care a adus în zona ardeleană sute de mii de moldoveni, a însemnat și importul multor tradiții din Moldova.

Folosit ca leac încă de pe vremea dacilor, vâscul aduce noroc îndrăgostiţilor care se sărută sub el în noaptea de Revelion, fiind considerat o plantă sacră. În mitologia germană se spune că este o plantă cu puteri miraculoase, care venea din ceruri şi nu creştea pe pământ.

Etnografa Angela Paveliuc-Olariu arată că, în urmă cu zeci de ani, în satul tradiţional românesc se simţea existenţa unui duh al sărbătorii. Astăzi este numit „spiritul Crăciunului“.

În vechime, în seara de Ajun, în casele românilor intra preotul pentru a sfinţi bucatele. Focul din vatră era păzit, iar cenuşa scoasă dimineaţă ajungea într-un anume loc din grădină.

Crăciunul, sărbătoarea care marchează naşterea lui Iisus Hristos, celebrat în fiecare an pe 25 decembrie, există din secolul al III-lea, în timp ce Moş Crăciun, bătrânul bonom şi bărbos, a apărut în secolul al XIX-lea, în Statele Unite, ca urmaş înde...

Crăciunul te duce cu gândul la timpul petrecut alături de familie şi de prieteni. Însă nu doar prezenţa celor dragi te leagă de acest moment din an. Tradiţiile păstrate şi retrăite atunci, în jurul bradului, sunt cele care vă adună acasă an de an. Da...

În judeţele din Moldova, Naşterea Domnului nu are acelaşi farmec dacă în prealabil nu sunt pregătite şi servite turtele de Crăciun, cunoscute în unele zone şi ca „Pelincile Domnului“ sau „Scutecele Domnului“.

Prea mult Crăciun la TV şi prea puţin în realitate. Azi am trecut prin 5 sate şi era o linşite dureroasă: toţi se uitau la Crăciunul de la TV. Şi e în Ardeal, unde se face mare caz de tradiţie, iar românii au fost mai puţin urbanizaţi şi cu ceva întî...

Colindul rămâne cea mai populară tradiţie de Crăciun. Se spune că celor care nu aprind lumina de Crăciun şi nu-i aşteaptă pe colindători, li se iau puterile. Doctorul în etnologie Tudor Colac spune că suntem cei mai bogaţi la capitolul colinde, întru...

Primele daruri de Crăciun se fac în unele sate din Vâlcea cu o zi sau două înainte de marea sărbătoare a Naşterii Domnului. Cete de colindători pornesc din casă-n casă pentru a primi colindeţi.

Vă invităm, începând cu ora 11, să urmăriţi o discuţie cu scriitorul Dinu Săraru, o mărturie emoţionantă despre frumuseţea, forţa şi valoarea existenţială a universului rural românesc a cărui dispariţie o deplânge.

Tradiţiile de Crăciun în Republica Moldova sunt respectate cu sfinţenie de moldoveni. Aceştia nu uită să aşeze pe masa de sărbătoare cele mai gustoase bucate, iar gospodinele, pe lângă pâine şi colaci, coc şi Crăciunei. Mersul cu icoana, dar şi ţiner...

Cuplurile de îndrăgostiţi care visează să rămână veşnic împreună sau cei care speră să-şi găsească marea dragoste cât mai curând îşi pun speranţa de mai bine în tradiţii de Crăciun existente în ţara lor, ritualuri menite să facă iubirea nemuritoare ş...

Bradul de Crăciun nu face parte din tradiţia românilor decât de aproximativ un secol încoace. Până atunci, casele erau împodobite de sărbătoare cu tot soiul de ornamente, făcute din materiale găsite prin gospodărie.

Crãciunul este celebrat (sau nu) în nenumãrate moduri. Unii decoreazã brazi, atârnã vâsc sau cântã colinde, în vreme ce alţii ies la film sau consumã mâncare chinezeascã....

De ieri a început postul Crăciunului. Timp de 40 de zile creştinii vor renunţa la carne şi lactate şi vor posti pentru curăţirea atât sufletească, cât şi pentru cea trupească....

Cu ani în urmă, Timişoara era prototipul oraşului multicultural, iar sărbătoarea Crăciunului nu făcea excepţie. Români, germani, unguri, sârbi, bulgari sau slovaci sărbătoreau în felul lor, dar împreună, Naşterea Domnului.