greseli de limba - ultimele știri

Dacă etimologia sărbătorii numite Crăciun rămâne neelucidată, bucatele pe care românii le pun pe masă, atunci sau de Revelion, ne sunt, lingvistic vorbind, mai puţin învăluite în mister....

Presa ne înştiinţează cu promptitudine şi chiar cu o anume voluptate ori de câte ori doamna prim-ministru mai scoate pe gură vreo bazaconie lingvistică. Ultima făcută public se pare că a fost zilele trecute....

„Limbă” are aici sensul de „discurs public”. Este vorba de câteva fragmente dintr-o înregistrare transmisă de postul de radio Europa FM. Comentatorii emisiunii spun bine cam ce ar fi de spus, dar nu pot să nu împărtăşesc această experienţă şi, mai al...

Acest articol s-ar adresa consilierilor şcolari şi psihologilor din sfera educaţiei (dacă aceştia nu ar fi, la noi, o „rara avis“) şi care ar trebui să vină în sprijinul elevilor cu probleme de învăţare a limbii române cultivate. În lipsă publicului ...

Vom cerceta astăzi o normă ortografică care a stârnit destulă agitaţie şi un val de comentarii atunci când Academia a introdus-o, în 2005: scrierea legată, în majoritatea enunţurilor, a cuvintelor: „niciunul, niciuna“, respectiv „niciun, nicio“. Deşi...

O normă a limbii române cere, în cazul pronumelui relativ „care“, cu funcţie de complement direct, ca aceasta să fie precedat de prepoziţia „pe“. Vom spune şi vom scrie „omul pe care l-am văzut“, şi nu „omul care l-am văzut“. Norma părea bine asimila...

Voi prezenta astăzi un alt caz de substituţie: folosirea prepoziţiei „între“ în locul lui „dintre“ şi invers. Regula folosirii corecte a celor două prepoziţii a apărut cu câteva decenii în urmă şi părea uşor de aplicat. Cu toate acestea, dificultatea...

Multe persoane instruite şi pasionate de exprimarea corectă invocă o „regulă“ privind folosirea „corectă“ a prepoziţiilor „din“ şi „dintre“, atunci când avem în vedere exprimarea unei părţi dintr-o mulţime. Este vorba de sensul partitiv care ar impun...

În limba română, numele de persoană feminine fac genitiv-dativul adăugând „-ei” sau „-ăi” la radical. Uneori, când regula nu funcţionează, apelăm la articolul masculin antepus „lui”, deşi scriitori mai îngrijiţi s-au străduit, pe cât au putut, să-l e...

Nu mă îndoiesc că aţi auzit multe persoane care folosesc conjuncţia „căci“, în mod greşit, în locul celei fireşti „că“. Eroarea este veche, au fost vremuri când se credea că a fost eliminată, dar democraţia ne-a readus-o sau, mai degrabă, s-a adeveri...

Un număr apreciabil de lingvişti au atras atenţia, în repetate rânduri, asupra unei greşeli persistente: folosirea lui „ca şi” în locul lui „ca” în contexte în care nu se fac comparaţii. Am scris şi eu despre acest fenomen, precum şi oroarea românilo...

Oare cum a apărut tendinţa de folosire curentă a lui „decât“, în propoziţii afirmative, cu sensul adverbelor restrictive „doar“ sau „numai“? Se ştie că abaterea a fost observată de mai multă vreme în limba vorbită în sudul ţării. Cum de s-a extins ac...

Vine în curând şi Anul Nou. Pe 1 ianuarie vom fi cu toţii voioşi, plini de entuziasm, ca după o noapte în care am tot croit „la planuri din cuţite şi pahară”, cum zicea Eminescu despre domnul Dimitrie Cantemir. Oare cum se cade să întrebăm: „Ce faceţ...

Construcţia „nu se merită” apare în Dicţionarul de Argou al limbii române, ediţia din 1997. „Adevărul” vă explică, mai jos, de ce expresia este incorectă gramatical.

Pentru a ajunge la discurs (text) este nevoie de o succesiune de enunţuri. Enunţurile sunt propoziţii sau fraze, în alcătuirea cărora intervin, în mod determinant, situaţia de comunicare, contextul referenţial, logica, gramatica, semantica, punctuaţi...

Într-un comentariu la articolul de data trecută, o foarte vigilentă prietenă a chestiunilor lingvistice îmi punea următoarea întrebare: pentru ce limba o ia razna? Întrebarea este cât se poate de serioasă şi se referă direct la abateri....

Se spune că suntem ceea ce mâncăm. Dar nu numai ce băgăm pe gură ne defineşte şi ne formează, ci şi ce scoatem pe gură. Adică ce şi cum vorbim....