constantin brancoveanu - ultimele știri

Trei voievozi care au condus destinele țărilor românești au fost canonizaţi de Biserica Ortodoxă Română. Ştefan cel Mare, Constantin Brâncoveanu şi Neagoe Basarab sunt trecuți ca sfinți în calendarul ortodox.

Pus pe tronul Țării Românești de către Cantacuzini, Antonie-Vodă a avut una dintre cele mai scurte domnii, conducând Țara Românească între 1669 și 1672. El a murit în cele din urmă la Istanbul, la doar câteva săptămâni după ce a fost mazilit de turci.

Sfântul Constantin Brâncoveanu este sărbătorit la 16 august, deși domnitorul s-a născut și a fost decapitat cu o zi mai devreme. A ales calea politicii, dar a câștigat și o bătălie

Ziua de 15 august este marcată în fiecare an de sărbătoarea ortodoxă Adormirea Maicii Domnului. În această zi, în 1714, a avut loc moartea Brâncovenilor, cea mai cumplită execuție din istorie.

Secretarul florentin al ultimului „domn pământean”, Constantin Brâncoveanu, a lăsat o descriere detaliată a felului în care se sărbătorea Paștele în Țara Românească în urmă cu 300 de ani

Moştenirea domnitorului Constantin Brâncoveanu a fost una vastă. Despre o parte din ea însă se cunosc prea puţine. Este şi cazul Bibliotecii Mănăstirii Hurezi / Horezu.

Galerie foto adevarul.ro: „Biblioteca lui Brâncoveanu” - comoara unică a Europei, din singurul monument UNESCO al Olteniei

Recomand călduros şi cu admiraţie o carte-album de artă, „Maria, doamna voievodului sfânt Constantin Brâncoveanu”, consacrată Mariei Brâncoveanu, soţia voievodului martir, şi familiei sale, însoţită de la început de susţinerea doamnei Mihaela Păun, d...

Ortodoxia românească cinsteşte la 16 august jertfa Sfinţilor Martiri Brâncoveni, cei care au fost omorâţi pentru că nu au vrut, nici cu preţul vieţii, să renunţe la credinţa lor.

Nu multă lume a auzit de „Foişorul de la vii", din Ştefăneşti - Argeş, ale cărui ruine se mai văd şi astăzi pe terenurile în care Constantin Brâncoveanu deţinea pogoane întregi de vie. Locul în care domnitorul poposea în perioada culesului strugurilo...

Palatul Brâncovenesc de la Potlogi a fost ales de CJ Dâmboviţa pentru sărbătorirea Zilei Europei, de anul acesta. Străjeri şi domniţe au defilat prin curtea palatului, aducând la viaţă epoca glorioasă a lui Constantin Brâncoveanu.

Istoria, cultura şi valorile europene au fost sărbătorite, duminică, 9 mai, de Ziua Europei, atât în comuna Potlogi - la Palatul Brâncovenesc, cât şi în municipiul Târgovişte. Epoca glorioasă a lui Constantin Brâncoveanu a fost readusă la viaţă.

Radu Gabriel Pârvu, unul dintre cei mai valoroşi erudiţi români şi discipol al lui Constantin Noica, s-a stins din viaţă luni 3 mai, după ce a fost infectat cu o formă agresivă de SARS-CoV-2....

Vă mai aduceţi aminte de Cornea Brăiloiu? Omul de încredere al lui Brâncoveanu, care, trimis într-o misiune diplomatică, s-a speriat de ambasadorul turcilor, pentru că avea pielea neagră, şi-a luat-o la fugă. Un urmaş de-al lui a ajuns personaj în Ma...

Duminică, 12 iulie, s-au împlinit 300 de ani de la înhumarea osemintelor domnitorului Constantin Brâncoveanu în Biserica „Sf. Gheorghe Nou”, din Bucureşti. Voievodul îşi pregătise un alt loc pentru odihnă veşnică, însă acolo se află acum doar o parte...

Mare parte din istoria singurului monument istoric din Oltenia aflat în patrimoniul UNESCO este cunoscută doar de către istorici şi specialişti. Povestea acestuia este însă fascinantă.

Prima şi cea mai reprezentantivă ctitorie a domnitorului Constantin Brâncoveanu - Mănăstirea Horezu - ascunde între zidurile sale o mulţime de secrete.

Drumul care urcă la Dealul Mitropoliei, chiar în centrul Bucureştiului, păstrează poveştile unor personalităţi istorice precum Constantin Brâncoveanu şi Alexandru Ioan Cuza. Dar este străbătut şi de mii de pelerini pentru a ajunge la moaştele Sfântul...

Aflat la doar 15 kilometri de Capitală, Palatul Mogoşoaia reprezintă unul dintre cele mai populare spaţii de recreere pentru bucureşteni, dar şi pentru turiştii din restul ţării sau chiar din străinătate. Palatul propriu-zis mai păstrează încă aerul ...

La izvorul mânăstirii ctitorite de domnitorii Matei Basarab şi Constantin Brâncoveanu: „În două săptămâni m-am vindecat“...

O comisie formată din specialişti ai Consiliului Judeţean Călăraşi şi ai Instituţiei Prefectului se află în satul Constantin Brâncoveanu, comuna Dragalina, pentru o evaluare a pagubelor produse de tornada care a avut loc marţi, 30 aprilie. 18 gospodă...

Ministerul Muncii şi Justiţiei Sociale va iniţia o Hotărâre de Guvern pentru a-i sprijini cu nişte sume de bani pe oamenii din Călăraşi afectaţi de tornada de marţi, a declarat miercuri, pentru AGERPRES, ministrul de resort, Marius Budăi.

Aflată la 840 de metri altitudine, Mănăstirea Arnota din judeţul Vâlcea, ctitorie a lui Matei Basarab, reprezintă una din „Meteorele” României, iar legendele care o înconjoară merită rememorate. O filmare făcută cu drona scoate în evidenţă amplasarea...

Considerată cea mai veche vatră monahală din Ţară Românească, Mănăstirea Cotmeana din Argeş este datată din 1292. Însuşi termenul "cotmeana" provine din câte se pare de la hoardele cumane care au trecut prin aceste locuri....

Pompierii militari din cadrul secţiei Dragalina au participat sâmbătă, 3 noiembrie, la o acţiune de voluntariat, alături de elevii din comuna Dragalina. Salvatorii au plantat copaci în comuna Constin Brâncoveanu.

Unul dintre cei mai apreciaţi înalţi clerici din secolul al XVII-lea, mitropolitul Teodosie a fost unul dintre primii „ctitori“ ai primei Biblii româneşti şi a fost foarte apreciat de către domnitorii Şerban Cantacuzino şi Constantin Brâncoveanu, al ...

Istoricul Adrian Cioroianu a povestit de curând, la Râmnicu Vâlcea, cu ocazia găzduirii în acest oraş a „Zilei Diplomaţiei Româneşti”, motivul pentru care domnitorul Constantin Brâncoveanu nu a fost înmormântat în Horezu-Vâlcea, unde şi-a dorit, ci l...

Constantin Brâncoveanu a domnit un sfert de secol în Ţara Românească, a avut 11 copii şi a strâns o avere impresionantă. A avut, însă, parte de o moarte cumplită, împreună cu cei patru fii ai săi.

Domnitor al Ţării Româneşti între 1688 şi 1714, Constantin Brâncoveanu a deţinut zeci de hectare de viţă de vie la Ştefăneşti, în Argeş, construind şi o cramă acolo. Brâncoveanu era foarte ataşat de vinul său, trimiţând frecvent cantităţi însemnate u...

Bustul lui Mihai Viteazul, reconstruit în premieră la Muzeul Municipiului Bucureşti, ar putea deschide galeria reconstituirii figurilor emblematice ale poporului român. Procedura este, însă, anevoioasă pentru că lipsesc rămăşiţele unor domnitori, nu ...

Trecerea dintre ani era marcată cu mari petreceri şi în urmă cu sute de ani. La vechile curţi domneşti româneşti, Anul Nou era întâmpinat cu petreceri fastuoase, mese bogate, asezonate cu muzică şi dans, la care participau boierii, alături de domnito...

La două zile după incendiul izbucnit la un bazar de pe strada Constantin Brâncoveanu în care un om a murit carbonizat, pompierii Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă au declanşat o serie de controale la bazarurile din zona supranumită „Fâşia Ga...

Domniţa Bălaşa, urmaşa lui Constantin Brâncoveanu, a ajuns roabă în seraiul sultanului după decapitarea domnitorului. A fost torturată şi chinuită de turci pentru a spune unde se află ascunse averile domnitorului....

Pictorul Constantinos s-a remarcat prin zugrăvirea unui număr mare de biserici, executate de cele mai multe ori la comanda domnului Constantin Brâncoveanu. Autograful său apare ca decor pe lama sabiei Sf. Nestor din Biserica Mare Domnească.

Un spectacol de teatru cu temă creştină şi muzica tradiţională veche în interpretarea grupului "Trei parale" vor fi prezentate, pe 15 august, în curtea interioară a Palatului Mogoşoaia. Constantin Brâncoveanu a cârmuit Ţara Românească cu înţelepciune...

Constantin Duca, ginerele lui Constantin Brâncoveanu, a domnit în două rânduri în Moldova. De fiecare dată acesta a pus dări foarte mari, nemulţumind poporul. În plus, Duca îl supără până şi pe socrul său, care îl alungă de pe tronul ţării, unde tot ...

Detronarea principelui Constantin Brâncoveanu, „declarat rebel faţă de Poarta Otomană“, a fost un moment important din istoria Ţării Româneşti. Secretarul italian al domnitorului valah, Antonio Maria del Chiaro, povesteşte cu lux de amănunte ce s-a î...

Măturiile istorice consemnează un şir lung de asasinate cărora le-au căzut victime marile personalităţi din trecutul românilor. De la Burebista la Tudor Vladimirescu, o mulţime de personaje istorice au devenit eroi nu doar prin calităţile prin care a...

Dimitrie Cantemir a fost numit domn al Moldovei de către turci, în anul 1710. Acesta i-a trădat pe otomani şi a trecut de partea ruşilor. În urma războiului ruso – turc, pierdut de noii aliaţi, în anul 1711, Cantemir a fost nevoit să se refugieze în ...

Secretarul italian al domnitorului Constantin Brâncoveanu, Anton Maria Del Chiaro, ne-a lăsat moştenire una dintre cele mai amănunţite descrieri despre trecutul Ţării Româneşti şi, implicit, despre obieciurile valahilor de acum 300 de ani. În lucrare...

La o distanţă de aproximativ 8 kilometri de râul Argeş şi de şoseaua naţională Bucureşti-Piteşti, se află încă de pe vremea lui Vlad Călugărul satul Cârstiani. În acest sat, la poalele unei păduri, se află mănăstirea Râncăciov. O mănăstire în formă d...

Născut în 1659 la Câmpulung Muscel, Pârvu Mutu, supranumit şi Zugravul, a fost cel mai faimos pictor de biserici din România. Şi-a făcut ucenicia timp de şase ani în Bucovina la un vestit zugrav rus şi a pictat biserici şi mănăstiri pentru familiile ...

Primăria Municipiului Bucureşti a decis plasarea a două noi statui în spaţiul public, reprezentându-i pe domnitorii Constantin Brâncoveanu, autor Ioan Bolborea, şi Vlad Ţepeş, autor Florin Codre. Împreună, cele două statui vor costa aproape un milion...

Un domnitor cât  civilizaţie întreagă, un „prinţ de aur“, singurul voievod cu stil şi un creştin care a refuzat să se lepede de credinţă chiar şi sub ameninţările paloşului. „Weekend Adevărul“ continuă seria „Boieri mari“ cu povestea lui Constantin B...

Munţii Bucegi au fost şi sunt un izvor nesecat de legende şi comori. Unele ascunse, altele la vedere. Chiar secretarul domnitorului Constantin Brâncoveanu, italian de origine, a văzut cu ochii săi aceste bogăţii.

Religia ocupa un loc aparte în viaţa valahilor, iar obiceiurile creştine erau ţinute cu sfinţenie, mai ales de domnitori. Domnitorul Constantin Brâncoveanu îşi făcuse un obicei de a da bani mulţi duhovnicului său, dar şi de a acorda unele „binefaceri...

Valahii ţineau în trecut doar patru posturi pe an. Cele mai mari posturi, ca şi în zilele noastre, erau Posturile Crăciunului şi Postul Paştelui, care ţinea 40 de zile.

Volumul „Brâncoveni: un drum spre trecut, o cale către viitor”, scris de  profesorul universitar Tereza Sinigalia şi de profesorul universator Oliviu Boldura,  va fi lansat marţi, 15 noiembrie, de UNA Galeria. Volumul, publicat la Editura Art Conserv...

Medalia de aur cu chipul lui Constantin Brâncoveanu a fost bătută în monetăria de la Alba Iulia în 1713. Dupa trei secole s-a „întors“ acasă şi este expusă la Muzeul Naţional al Unirii.

Joi, Muzeul Municipal Curtea de Argeş organizează lansarea cărţii “Documente de la Constantin Brâncoveanu referitoare la Mănăstirea Argeşului (1688-1703)”....

Tatăl lui Ştefan cel Mare, Bogdan al II-lea, Vlad Ţepeş, Mihai Viteazul şi Constantin Brâncoveanu sunt doar câţiva voievozi români care au avut un sfârşit cumplit, fiind fie asasinaţi, fie executaţi....

În august 2005, doi cercetători de la Muzeul Judeţean Argeş, Spiridon Cristocea şi Marius Păduraru, au găsit la mănăstirea Glavacioc din comuna argeşeană Ştefan cel Mare mormântul lui Vlad Călugărul, fratele vitreg al lui Vlad Ţepeş şi nepotul lui Mi...

Ritualurile, jocurile şi obiceiurile valahilor la 1700 au fost descrise în amănunţime de către italianului Maria del Chiaro, secretarul personal al domnitorului Constantin Brâncoveanu.

Ridicată în vremea lui Negru Vodă şi ctitorită de Matei Basarab, mănăstirea Coşoteni din comuna teleormăneană Vedea este unul dintre cele mai vechi monumente istorice şi ecleziastice din judeţ. Biserica mănăstirii care poartă hramul Sfântului Dumitru...

Domnitorul Constantin Brâncoveanu a avut, la Urlaţi, în Prahova, un conac despre care se spune că ar ascunde şi un tunel secret, dar şi hectare întinse de vie din care producea vinuri alese. Toamna, în timpul culesului, domnitorul se retrăgea pe dome...

Oraşul Râmnicu Sărat s-a dezvoltat în jurul Complexului Brâncovenesc, un important ansamblu de clădiri edificat de domnitorul Constantin Brâncoveanu, împreună cu unchiul său, Mihail Cantacuzino Spătarul, între 1690 şi 1697. Azi, complexul este format...

Frescele de pe pereţii interiori ai Bisericii Domneşti de la Târgovişte se păstrează destul de bine şi astăzi. Alături de cea mai mare pictură votivă în care sunt înfăţişaţi cei mai mulţi domnitori ai Ţării Româneşti există şi o serie de picturi embl...

Construită în anul 1706 de către domnitorul Constantin Brâncoveanu, Biserica Naşterea Maicii Domnului din Doiceşti şi ruinele Curţii domneşti se mai păstrează şi astăzi. Ce-i drept, au fost uitate de autorităţi, dar ele încă mai păstrează frumustea d...

Singura menţiune despre interioarele palatului domnesc de la Târgovişte a fost făcută în 1672 de Clas Brorsson Ralamb (1622 - 1698), baron în Parlamentul Suediei. Suedezul spunea că "încăperile principale aveau pereţii tapisaţi cu stofe sau mătăsuri ...

Cercetarea fondurilor Aşezămintelor Brâncoveneşti, prilejuite de documentarea pentru teza de doctorat şi proiectul cultural „Aşezămintele Brâncoveneşti: 1835-2015” ne-au condus spre identificarea unei copii complete a testamentului doamnei Marica Brâ...