artur gorovei - ultimele știri

La începutul secolului al XX-lea, de credinţele populare ale românilor erau interesaţi inclusiv englezii de la British Museum.

În tradiţia de la sfârşit de secol XIX din satele din nordul Moldovei, aflarea ursitei se făcea după o serie de ritualuri care aveau loc în preajma sărbătorilor de iarnă sau de Sânziene.

Ce legătură este între hornul casei şi producţia de struguri, în ce zile cred românii că este interzis a se lucra via  şi ce procedeu ciudat este folosit pentru a salva recolta de asaltul insectelor.

În credinţele românilor de acum un secol, croitul, purtatul, cârpitul şi spălatul hainelor putea influenţa fundamental naşterea, viaţa, căsătoria, sănătatea şi chiar moartea.

Folcloriştii români, mai cu seamă Artur Gorovei şi Gheorghe F Ciauşanu, au scos la iveală o adevărată colecţie se superstiţii, unele de-a dreptul horror, legate de de semnificaţiile evenimentelor din timpul unei nunţi.

Deşi negată oficial ca practică tradiţională, metoda a fost identificată de reputatul etnograf Artur Gorovei în mai multe zone din Oltenia, Muntenia, Moldova şi Banat. Aşa „tratau” românii, acum mai puţin de un secol, o boală foarte gravă, produsă de...

Câteva superstiţii foarte interesante care circulă mai ales în Moldova spun că nu trebuie să pui pe foc nicio parte a unei căruţe, niciodată, căci de la fiecare piesă arsă ţi se poate trage o boală gravă, imposibil de vindecat.

În urmă cu mai bine de 100 de ani, respectarea unor tradiţii populare ducea şi la litigii între săteni. În nordul Moldovei, au fost situaţii în care furatul miresei era considerat răpire de minori, iar strigăturile de la jocul tinerilor erau reclamat...

„Şezătoarea”, o publicaţie de folclor fondată în anul 1892 de academicianul Arthur Gorovei, folclorist şi etnograf născut la Fălticeni, a promovat vreme de 26 de ani adevăratele valori ale poporului român. Printre acestea erau şi cimiliturile sau ghi...

În urmă cu 100 de ani, românii aveau tot felul de credinţe şi superstiţii legate de animalele domestice sau de fiarele sălbatice. Comportamentul acestor vieţuitoare sau simpla întâlnire cu anumite specii de animale erau semne rele, ori, dimpotrivă, a...

Leacurile băbeşti folosite în diferite zone ale ţării de sute de ani seamănă mai mult cu cele vrăjitoreşti. Boli care dădeau de cap ţăranului român cu secole în urmă, cum ar fi durerile de gât, incontinenţa urinară ori reumatismul, erau tratate cu ho...

Naşterea unui copil, în toate culturile şi tradiţiile populare, a avut şi are un rol esenţial. În tradiţia populară românească, în lipsa medicinei moderne, femeile aduceau pe lume prunci vioi şi sănătoşi păstrând cu sfineţenie o sumedenie de supersti...

Naşterea, nunta şi moartea sunt cele trei mari capitole din vaiţă care dintotdeauna au avut o însemnătate deosebită. Miturile, obiceiurile şi superstiţiile legate de aceste evenimente s-au perpetuat vreme de secole, chiar dacă unele au fost adaptate ...

În diferite zone ale ţării au existat dintotdeauna mituri şi tradiţii aflate în strânsă legătură cu fenomenele meteo. Fetele care nu-şi păstrau puritatea erau date de gol de ploile de vară, ţăranii ştiau cum va fi vremea după comportamentul păsărilor...