Articole scrise de Petru Filip

Teoria spune că noi trăim consecinţele acumulărilor generaţiilor anterioare, a cutumelor sau comportamentelor culturale care se răsfrâng involuntar asupra fiecăruia dintre noi. Şi asta se întâmplă fără să putem controla bagajul genetic şi cultural mo...

Când am văzut prima oară programul Forumului, prima senzaţie a fost a ceva ce am mai văzut.Vorbărie multă, de regulă, şi fapte puţine....

De ce nu este profesionalizată clasa politică românească? Răspunsul direct: pentru că atingerea vârfului  piramidei competenţei politice în România nu înseamnă o ardere a unor etape de formare profesională în domeniul politic, ci, în cele mai multe s...

Problema reformei administraţiei publice în România este una fundamentală pentru buna funcţionare a cetăţii. Sau, mai bine zis, a calităţii servirii cetăţeanului.Serviciul public a apărut din nevoia satisfacerii unei necesităţi a omului. Acesta a del...

Nu am avut plăcerea să vă cunosc nici când aţi fost ministru în cabinetul Tăriceanu, nici când aţi fost desemnat comisar european din partea României. Conjunctura a fost de aşa natură, încât nu ne-am intersectat....

Desemnarea noului premier tehnocrat Dacian Cioloş a readus în discuţia publică clasica dilemă care vizează oportunitatea numirii la conducerea ministerelor a tehnocraţilor sau a  politicienilor de carieră.

Sunt în administraţia publică din anul 1991. Am fost numit primar de Oradea în virtutea legii administraţiei publice de la acea vreme. Şi am rămas în această demnitate, cu o pauză de patru ani, până în 2007, ocupând diverse poziţii în structurile aso...

Aud tot mai des şi mai apăsat în spaţiul public vorbindu-se doct şi preţios despre noţiunea de clasă politică şi asocierea acesteia (doar) cu Parlamentul, responsabilul indubitabil a ceea ce merge rău în ţară. Când culmea, dimpotrivă, el ar trebui să...

Mă aflu de 24 de ore în Israel într-o vizită oficială şi, bineînţeles, încerc să observ şi să înţeleg ce se întâmplă în această parte a lumii unde conflictul israeliano-palestinian marchează continuu viaţa politică şi socială.

Am tras lozul necâştigător atunci când am refuzat „cotele obligatorii“? Sigur, în relaţia cu nucleul dur al UE. Acasă am fost fermi şi clari, atunci când am spus că nu primim mai mult de 1785 de migranţi. Probabil am câştigat şi ceva puncte stimulând...