Reforme perverse şi alte gafe ale guvernării

UE ne dă 60 de milioane de euro pentru reformarea justitţiei până în 2016

Centru analitic Expert-Grup a alcătuit un top al celor mai mari cinci gafe şi eşecuri de politică economică în anul 2011

Inițiativa de tăiere a salariilor administratorilor întreprinderilor publice: populism în formă pură.
În ianuarie-februarie 2011 pe ecranele tuturor televiziunilor moldovenești a derulat „saga salariilor", din care publicul a aflat despre salariile mari ale conducătorilor unor întreprinderi de stat și agenții regulatorii. Sesizând nemulțumirea maselor, guvernul a dat imediat indicații să se facă ordine. Au urmat o serie de propuneri de limitare și tăiere drastică a salariilor. Urmând această pistă populistă, guvernul de fapt s-a eschivat de la rezolvarea problemei reale și care constă în faptul că guvernul demult a pierdut controlul asupra multor întreprinderi publice, unii din directorii transformându-se între timp în mici „baroni industriali" cărora nu le pasă de eficiența întreprinderilor și delapidează activele. Dar reducerea salariilor directorilor nu are cum să amelioreze performanțele întreprinderilor. Din contra, aceștia vor avea și mai multe incitații de delapidare a activelor. Înlocuirea directorilor combinată cu restructurarea industrială și managerială sau privatizarea - iată care sunt soluțiile corecte la problema ineficienței întreprinderilor de stat și nu banala optimizare a salariilor.

Încălcarea disciplinei financiar-bugetare la nivel înalt.
Politica bugetar-fiscală și legile bugetare (bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat și bugetul fondurilor de asigurări medicale obligatorii) au devenit victime ale negocierilor politice. În anul 2011 de două ori am constat această situație: cu ocazia adoptării în luna aprilie (adică, mult întârziate) a politicii bugetar-fiscale și a legilor bugetare pentru anul 2011 și cu ocazia adoptării abia la 27 decembrie (din nou, mult întârziate) și a pachetului bugetar pentru 2012. Prima oară - din întâmplare? A doua - din greșeală? Dacă va fi și a treia, aceasta deja va demonstra - după cum spune celebrul proverb american - prostie...

Eșecul de reformă a justiţiei.
În pofida promisiunilor făcute încă de AIE-1, în 2011 Moldova nu a înregistrat practic nici un progres palpabil în reforma justiţiei. Iar unele reforme realizate anterior, cum ar fi privatizarea serviciului de executare judecătorească, au generat efecte perverse, cum ar fi și facilitarea executării fulgerătoare a unor decizii judecătorești dubioase. În AIE-2 s-au ciocnit exploziv două opinii total diferite vizavi de prioritățile de reformă a sistemului și situația a ajuns în blocaj. Lichidarea instanțelor economice nu a făcut decât să lichideze unul din multiplele focare de corupție, dar fără efecte sistemice. În mai 2011 UE a fost nevoită să amenințe cu retractarea promisiunii de alocare a 50 milioane euro pentru finanțarea reformei dacă Moldova nu elaborează Strategia Națională de Reformă a Justiției. Strategia a fost elaborată, dar multe semne de întrebare încă planează asupra priorităților și secvențelor de implementare.

Lipsa de suport politic real pentru consolidarea cadrului instituțional și legislativ de protecție a concurenței.
În lipsa acestui suport, nu ar trebui să mire pe nimeni eșecul Agenției Naționale pentru Protecția Concurenței de a demonstra existența unei înțelegeri de cartel pe piața produselor petroliere sau eșecul guvernării în ansamblu de a elabora și aproba legislația cu privire la concurență și ajutorul de stat.

Decizia de a interzice exportul de grâu.
La începutul lunii februarie, Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare a propus, iar Guvernul a aprobat o decizie de a interzice temporar exportul de grâu, pentru a preveni, ceea ce au numit oficialii guvernamentali, o „criză a pâinii". Această decizie voluntaristă a demonstrat o dată în plus că instinctele intervenţioniste sunt comune guvernelor moldovenești indiferent de coloratura lor politică. O eventuală criză a pâinii trebuie prevenită de către guvern achiziționând deficitul de grâu și făină la prețurile de piață și nu prin metode dirijiste care aruncă responsabilitatea și costurile de pe umerii guvernului pe cei ai operatorilor privați. Această decizie a fost vehement criticată și de exportatori, și de FMI, fiind anulată la câteva luni de la adoptare.