Ori pierdem cu toţii, ori învingem cu toţii

Martin Schulz, ales pe 17 ianuarie preşedinte al Legislativului european, a explicat, într-o scrisoare trimisă cotidianului „Adevărul“, ce va încerca să facă în calitate de şef al PE. Fostul lider al socialiştilor europeni promite că va lupta inclusiv cu Comisia Europeană pentru a avea mai multă democraţie în Europa.

Pentru prima dată de la crearea sa, un eșec al Uniunii Europene e o posibilitate realistă. De luni de zile, Uniunea Europeană se împiedică dintr-un summit în altul, în timp ce criza economică creşte sărăcia în multe ţări europene, iar șomajul a atins un nivel dezastruos, în special în rândul tinerilor. Oamenii protestează astăzi pe străzile din Europa faţă de un sistem economic care permite unei mici părţi a populaţiei să realizeze enorme profituri pe timp de creștere economică și care apoi aruncă pe umerii restului societăţii povara pierderilor în vremuri de criză. E un sistem care face ca agenţii de rating anonime de la New York să fie mai puternice decât guverne și parlamente alese democratic.

Această criză de încredere în sistemul politic și în instituţiile sale subminează și încrederea în Europa. Din ce în ce mai mulţi oameni privesc cu o anumită neîncredere activitatea noastră în instituţiile europene, pentru că văd cum decizii care ne afectează pe toţi sunt luate de șefi de guverne în spatele ușilor închise. În opinia mea, aceasta e o întoarcere la genul de politici europene despre care credeam că aparţin trecutului și cărţilor de istorie.

Europa postbelică e fondată pe recunoașterea cu mintea limpede a faptului că interesele noastre nu mai pot fi separate de cele ale vecinilor noștri; pe înţelegerea că UE nu e un „joc de sumă zero", în care cineva trebuie să piardă ca să câștige celălalt. Adevărul e exact invers: ori pierdem cu toţii, ori învingem cu toţii.  Fundamentul pentru a reuși este deplina implicare a procedurilor și instituţiilor europene: Parlamentul European, Comisia Europeană și Consiliul care reprezintă toate Statele membre. Această „metodă comunitară" de funcţionare nu e un concept tehnocrat, ci este principiul care stă la baza a tot ce înseamnă Uniunea Europeană!

Proiectul european este subminat. Multitudinea de summituri, fixaţia crescândă pe reuniunile şefilor de stat și guvern diminuează sever rolul decizional al singurei instituţii europene direct alese - Parlamentul European. Rolul reprezentanţilor popoarelor europene e împins către acordarea unor aprobări formale acordurilor deja încheiate de guverne în spatele ușilor închise, la Bruxelles. Nici parlamentele naţionale nu o duc mult mai bine.

Publicul răspunde acestei lipse de legitimitate parlamentară percepând deciziile politice luate de șefii lor de stat și guvern ca niște dictate venite „de la Bruxelles". Iar preţul îl plătește Uniunea Europeană în general, pentru că această dezamăgire legată de actul politic devine un teren fertil dezvoltării sentimentelor antieuropene.

Principala mea sarcină ca președinte al Parlamentului European va fi să lupt împotriva acestei lipse de democraţie, împotriva acestei fixaţii pe summituri, împotriva acestei tendinţe de renaţionalizare a politicilor. Vreau ca Parlamentul European să-și contureze mai clar profilul de for al democraţiei și al dezbaterii informate și partizane privind viitorul Uniunii Europene.

Nu voi fi un președinte conciliant al Parlamentului European. Voi fi un președinte care, la nevoie, se va lupta pentru a face Comisia Europeană să respecte drepturile și competenţele Parlamentului, un președinte care va acţiona atunci când interesele cetăţenilor europeni sunt în pericol și care va reprezenta deputaţii europeni hotărâţi să apere interesele alegătorilor lor. Voi face tot ce-mi stă în putere să recâștigăm încrederea publică în procesul de integrare europeană și să reconstruim încrederea în Europa. Și provoc pe oricine crede că putem avea mai multă Europă cu mai puţină democraţie parlamentară!

"Provoc pe oricine crede că putem avea mai multă Europă cu mai puţină democraţie parlamentară!"

CV

Născut în 1955, la Hehlrath, Martin Schulz este membru al Parlamentului European din 1994. Prima sa slujbă a fost de librar. A intrat în Partidul Social-Democrat din Germania în 1974 şi a ocupat primele poziţii politice ca membru în consiliul local şi apoi ca primar al unei localităţi germane Wurselen din districtul Aachen, la graniţa Germaniei cu Belgia şi Olanda. Din 2004 a fost lider al socialiştilor europeni. Schulz susţine intrarea României în Schengen.