Romania - o tara zgarcita cu banii pentru cercetare, dezvoltare si inovare

Procentul din PIB alocat cercetarii si dezvoltarii in Romania este extrem de scazut: numai 0,38% din produsul intern brut, se arata in lucrarea "Invatamantul superior romanesc in contextul "Lisabona"

Procentul din PIB alocat cercetarii si dezvoltarii in Romania este extrem de scazut: numai 0,38% din produsul intern brut, se arata in lucrarea "Invatamantul superior romanesc in contextul "Lisabona" si "Bologna"", lansata recent de Agentia Nationala pentru Parteneriatul Universitatilor cu Mediul Economico-Social. In UE, media din PIB alocata cercetarii este de 1,98%, iar media pentru tarile aflate in proces de integrare - 0,83%. "Intre tarile candidate si statele noi membre UE, Romania depaseste numai Ciprul in aceasta privinta", se mai spune in lucrare. Potrivit Strategiei "Lisabona", finantarea de catre Guvern a sectorului de cercetare - dezvoltare trebuie sa reprezinte in viitorul apropiat o treime din totalul GERD (cheltuielile interne brute privind cercetarea si dezvoltarea), doua treimi urmand a fi asigurate de catre investitiile sectorului privat in cercetare si dezvoltare. In cazul Romaniei, contributia Guvernului a fost, in 2002, de 48,40% din GERD si, din acest punct de vedere, tara noastra este mai apropiata de tinta Lisabona decat alte tari candidate si noi membre UE. Mai putin bine stam, insa, la capitolul investitiilor private in cercetare, unde e destul de dificil sa ne apropiem de cei aproximativ 70% din GERD pe care ii prevede strategia amintita. Prost sta Romania si in ceea ce priveste ajutorul de stat pentru cercetare si dezvoltare (ca parte a contributiei guvernamentale totale la Research&Development). "In cazul Romaniei, partea de ajutor de stat pentru R&D in cheltuielile publice totale de R&D este totusi foarte limitat - nu a depasit niciodata 0,5% din ajutorul total. Prin comparatie, cateva state membre au pana la 20% alocat pentru R&D din total ajutor de stat", se precizeaza in studiu. Obiectivul central stabilit la Lisabona in 2000 este acela de a transforma UE pana in 2010 in cea mai competitiva economie bazata pe cunoastere. Si, asa cum se precizeaza in volum, chiar daca data de aderare a Romaniei nu este amenintata de performantele tarii in raport cu obiectivul Lisabona, ignorarea acestuia ar pune in pericol dezvoltarea coerenta a tarii noastre in cadrul unei Uniuni Europene largite.