„Ordonanţa stranierilor“ va fi prelungită

Persoanele care au lucrat în agricultură în alte ţări pot să contribuie la fondul de pensii

Ministerul Muncii a elaborat un proiect care va permite şi în 2011 plata retroactivă a contribuţiilor la fondul de pensii. Dintre cele peste patru milioane de români care muncesc „la negru“ în ţară sau în străinătate, doar aproximativ 2.600 şi-au plătit retroactiv contribuţii la pensii.

Facilitatea de a contribui retroactiv la fondul public de pensii, pe maximum cinci ani, a fost introdusă prin Ordonanţa 94 din octombrie 2010. Ea a fost botezată „ordonanţa stranierilor", deoarece românii din Italia au făcut lobby pentru apariţia actului şi s-a bănuit că lucrătorii din străinătate se vor înghesui să profite de retroactivitate.

Click AICI pentru a descărca Ordonanţa 94

Ordonanţa a intrat în vigoare la 2 noiembrie, cu un termen de funcţionare până la 31 decembrie. Perioada a fost considerată foarte strânsă de către românii plecaţi să muncească peste hotare, pentru care procedurile sunt puţin mai complicate - dacă nu pot veni în ţară, ei trebuie să mandateze pe cineva să completeze dosarul în numele lor. 

În aceste condiţii, ministrul Muncii, Ioan Botiş, a declarat pentru „Adevărul" că intenţionează să promoveze o altă ordonanţă prin care termenul de 31 decembrie pentru depunerea actelor la pensii să fie prelungit şi anul viitor.

Puţini doritori

Până acum, doar 2.542 de persoane s-au prezentat la casele judeţene de pensii pentru a plăti retroactiv contribuţii. Numărul este insignifiant, comparativ cu mulţimea celor rămaşi în afara sistemului public de pensii: aproximativ 2,7 milioane de români plecaţi la muncă în străinătate (potrivit Eurostat) şi alţi circa 1,6 milioane de muncitori „la negru" în ţară (conform ultimelor declaraţii ale şefului statului, Traian Băsescu). 

Din cei aproape 2.600 de noi înregistraţi la pensii, fiecare şi-a ales schema de plată dorită. Unii au cotizat pe toţi ultimii cinci ani şi, de regulă, ei au ales contribuţiile corespunzătoare salariului minim pe economie.

Suma totală ajunge în această variantă, a salariului minim pe economie, timp de cinci ani, la aproximativ 10.000 de lei contribuţii.
Ordonanţa permite plata retroactivă pentru cel mult cinci ani în urmă de la data semnării contractului cu Casa de pensii. Pentru fiecare lună retroactivă, suma nu poate fi mai mică decât cea corespunzătoare salariului minim din momentul respectiv, la care se aplică CAS-ul care le revenea atunci angajatului plus angajatorului.

De exemplu, în anul 2007, salariul minim brut pe economie era de 390 de lei, iar CAS-urile plătite de angajat şi angajator însemnau 29%. Pe tot anul 2007, suma este de 1.357 de lei, care se actualizează cu inflaţia.

Ordonanţa nu fixează un plafon maxim al venitului lunar pentru care se pot plăti contribuţii, astfel că cei care au bani pot cotiza cu cât vor. O contribuţie mai mare ridică nivelul pensiei primite la ieşirea din activitate.

„Trebuie găsit adevăratul grup-ţintă"

Florin Pogonaru, preşedintele Asociaţiei Oamenilor de Afaceri din România (AOAR), consideră că 2.542 nu e un număr mic în cazul ordonanţei: „Mă miră că sunt atât de mulţi. Mă aşteptam să fie mai puţini, raportat la nivelul pensiei pe care o pot primi".

Cezar Corâci, preşedintele asociaţiei patronale UGIR 1903, crede că trebuie analizate dosarele celor care au plătit retroactiv, pentru a se vedea care este adevăratul grup ţintă căruia i de adresează reglementarea şi cum ar putea fi îmbunătăţită viitoarea ei formă.

Corâci bănuieşte că primii interesaţi sunt cei aflaţi la vârsta de pensionare sau în aproprierea acesteia, dar care nu au stagiul complet de cotizare la fond.

Cât despre cei 1,6 milioane de lucrători „la negru" din ţară, Cezar Corâci este convins că nu au suficiente economii pentru a vira contribuţii pe cinci ani în urmă: „Muncitorii la negru sunt foarte slab plătiţi. Banii abia le ajung să supravieţuiească".

Bani pentru acoperirea deficitului

Reglementarea a fost concepută din raţiuni de criză. În primul rând, statul şi-a dorit să reducă deficitul fondului de pensii, care a fost în 2009 de aproximativ 1,8 miliarde de euro, peste 2,3 de miliarde de euro anul acesta şi este estimat la peste 3 miliarde de euro în 2011.

"Actul este pregătit, trebuie doar să fie aprobat în Guvern."
Ioan Botiş
ministrul Muncii