Scandalul sterilizarii seropozitivilor pune in discutie sexul in casele de copii

Scandalul de la Centrul de plasament de tip familial "Sfanta Maria" din Golesti, Vrancea, ia amploare. Sefa Directiei judetene de Asistenta Sociala si Protectie a Copilului, Bianca Cercel, a propus

Scandalul de la Centrul de plasament de tip familial "Sfanta Maria" din Golesti, Vrancea, ia amploare. Sefa Directiei judetene de Asistenta Sociala si Protectie a Copilului, Bianca Cercel, a propus sterilizarea seropozitivilor internati in Centru, pentru a evita nasterea unor copii ai adolescentilor ajunsi la varsta reproductiva. Anuntul a provocat reactii aprinse din partea organizatiilor nonguvernamentale, acum si Asociatia Romana Anti-SIDA (ARAS) a decis sa-si reconsidere colaborarea cu Directia de Protectie a Copilului din judet. Monica Dan, coordonator de proiect in cadrul ARAS, a declarat ca afirmatiile directorului incalca legea si considera ca, in aceasta situatie, Consiliul Judetean Vrancea ar trebui sa ia masurile care se impun. Acest caz scoate in evidenta, in opinia Monicai Dan, problema sexualitatii in toate centrele de plasament. "Exista, intr-adevar, o problema nerezolvata, cea a sexualitatii adolescentilor in destule dintre centrele de plasament, indiferent de faptul ca ei sunt sau nu infectati cu HIV. Unii dintre directorii Directiilor de Protectie a Copilului ori ai centrelor de plasament nu sunt de acord cu faptul ca adolescentii si-ar putea incepe viata sexuala. Au, de aceea, reticente in a le pune la dispozitie prezervative, atunci cand le sunt solicitate de adolescenti. Consider ca nu ajuta la nimic sa inchidem ochii, sa nu vrem sa stim, sa nu acceptam manifestarile sexuale ale unora dintre adolescenti. Nu ii ajutam in nici un fel. Acesta este punctul de vedere al programului de educatie pentru prevenirea infectiei cu HIV pe care il punem in practica", sustine Monica Dan. Aceasta mai spune ca exista judete si sectoare din Bucuresti in care adolescentii infectati cu HIV sunt ingrijiti separat de alti copii sau adolescenti in dificultate, ceea ce poate pune sub semnul intrebarii dorinta reala de integrare, de normalizare a situatiei sociale a persoanelor seropozitive. Pentru ca situatii precum cea din Vrancea sa nu se mai repete, ARAS propune elaborarea unui ghid care sa arate personalului din centre ce trebuie si ce nu trebuie sa faca in chestiunile legate de sanatate, iar angajarile in casele de tip familial, cu atat mai mult cele in care au fost inclusi copii seropozitivi, ar trebui sa se faca in primul rand dupa criteriul afectivitatii si interesului pentru copii.