Rusia scoate Hamasul în lume

Anunţul făcut la Madrid de către preşedintele Putin potrivit căruia intenţionează să-l invite la Moscova pe preşedintele Biroului politic al Hamas, Khaled Mashaal, a generat reacţii

Anunţul făcut la Madrid de către preşedintele Putin potrivit căruia intenţionează să-l invite la Moscova pe preşedintele Biroului politic al Hamas, Khaled Mashaal, a generat reacţii internaţionale energice. Cu excepţia destinatarului invitaţiei, care s-a arătat dispus să o accepte, reacţiile venite atât de la Washington, cât şi de la Tel Aviv au fost extrem de acide, în principal, Rusia fiind acuzată că aplică o politică a standardelor duble faţă de mişcările teroriste.
Până acum, cu acest lucru par să fie de acord numai cei din Hamas, mai mult decât încântaţi că una dintre marile puteri este dispusă să-i scoată din izolarea internaţională. Într-o declaraţie acordată presei palestiniene, preşedintele Biroului politic al Hamas, Khaled Mashaal, a arătat că "Rusia poate umple vacuumul de putere din Orientul Mijlociu apărut în urma eşecului politicii americane".
Un alt lider Hamas, Ismail Haniyeh, a spus că invitaţia oficială a Moscovei va fi acceptată dacă va fi primită. "Salutăm poziţia Rusiei şi când ne va fi adresată o invitaţie oficială, o vom accepta pe considerentul că ea va contribui la întărirea relaţiilor cu Occidentul şi îndeosebi cu guvernul rus", a declarat purtătorul de cuvânt al mişcării, Sami Abou Zouhri. O asemenea vizită ar oferi mişcării ocazia de "a-şi explica poziţiile şi viziunea sa faţă de politica înşelătoare practicată de Israel", a conchis acesta.
Washingtonul pare să se fi obişnuit cu ideea şi caută să tragă cât mai multe foloase din mutarea lui Putin. În acest sens, într-o declaraţie a unui "diplomat american de rang înalt" se arată că SUA au cerut Rusiei să promoveze condiţiile convenite de comunitatea internaţională în ceea ce priveşte colaborarea cu Hamas. Împreună cu SUA, UE şi ONU, Rusia este membră a Cvartetului pentru pace în Orientul Mijlociu, care a semnat săptămâna trecută o declaraţie prin care se cere Hamas să renunţe la violenţă şi să recunoască dreptul la existenţă a statului israelian.
Invitaţia, un "cuţit în spatele" Israelului
După exprimarea surprinderii, reacţia Israelului a venit sub forma unei declaraţii a Ministerului de Externe, care a declarat prin purtătorul său de cuvânt, Mark Regev, că invitaţia este în contradicţie cu regulile de negociere deja stabilite de quartet, al cărui membru este şi Rusia. "Hamas nu poate fi un partener legitim de dialog decât dacă recunoaşte Israelul", a spus diplomatul Israelian. Reacţia ministrului israelian al educaţiei, Meir Sheetrit, a fost exprimată în termeni mult mai plastici. Acesta a calificat iniţiativa Rusiei un adevărat "cuţit în spate" pentru Israel, deoarece vizează acordarea de legitimitate internaţională unui grup terorist.
Ruşii se explică
Emisarul rus în Orientul Mijlociu, Aleksandr Kalughin, a declarat că Moscova va cere Hamas, care a câştigat detaşat recentele alegeri legislative palestiniene, să recunoască dreptul statului evreu la existenţă. Pe lângă acestea, Kremlinul va încerca să convingă Hamas să renunţe la programul său radical şi să se angajeze în procesul de pace din Orientul Mijlociu.
Potrivit ziarului "Kommersant", Kremlinul va încerca cu această ocazie să-l convingă pe Khaled Meshaal să accepte ca toate contactele internaţionale ale Autorităţii Naţionale Palestiniene să rămână sub controlul actualului ei lider, Mahmud Abbas. În vederea reluării finanţării occidentale, Moscova va căuta să convingă Hamasul să accepte controlul internaţional asupra modului în care sunt cheltuiţi aceşti bani. Dincolo de acestea, cvasitotalitatea observatorilor ruşi tind să găsească din ce în ce mai multe similitudini între noua politică externă a Rusiei şi cea a URSS. Dată fiind situaţia în care se află, pentru a redeveni o ţară cu greutate, Rusia este nevoită să acopere "nişe" internaţionale lăsate libere de SUA şi celelalte puteri occidentale, chiar dacă acest lucru presupune relaţii oficiale cu mişcările teroriste. Una dintre acestea este cea din Orientul Mijlociu, rapid degajată de SUA şi UE prin condamnarea fără echivoc a rezultatelor alegerilor din Palestina.