Românii, prea săraci pentru credite ipotecare

Numai 800.000 de persoane fizice şi-au permis un împrumut de mare valoare Cât timp românul câştigă, în medie, doar 13% din salariul pe oră al unui european, preţurile imobilelor pe

Numai 800.000 de persoane fizice şi-au permis un împrumut de mare valoare

Cât timp românul câştigă, în medie, doar 13% din salariul pe oră al unui european, preţurile imobilelor pe credit sunt tot mai greu de acoperit.

Fie că nu îşi permit mai mult sau preferă electrocasnice pe credit, doar 14% din români aveau un credit mai mare de 20.000 de lei la sfârşitul lunii martie. Potrivit normelor în vigoare, toate împrumuturile care depăşesc acest prag sunt considerate împrumuturi de mare valoare şi intră sub monitorizarea Centralei Riscurilor Bancare (CRB).

Românul, adept al creditului de consum

Din acestea, o bună parte sunt credite pentru locuinţe. La finele trimestrului întâi, instituţia avea în evidenţă un număr de 882.582 debitori, din care aproape 90% persoanelor fizice. Analiştii spun că procentul este cât se poate de normal pentru stadiul actual de dezvoltare a economiei şi că reflectă, în mare parte, comportamentul de creditare al românului, adept al creditului de consum.

Codaşi la finanţarea locuinţelor

Pe termen lung, însă, perspectivele de creştere pe acest segment sunt bune, analiştii considerând că, pe măsură ce veniturile românilor vor creşte, şi valoarea creditelor contractate va fi mai mare. Dintre acestea, o creştere semnificativă se va înregistra pe segmentul creditelor pentru locuinţe, capitol la care ţara noastră se află încă cu mult în urma Uniunii Europene.

De exemplu, la finele anului trecut, împrumuturile ipotecare reprezentau doar 3,4% din PIB, spre deosebire de statelele mai dezvoltate din UE, unde ponderea este de aproximativ 50%. Comparând creşterea împrumuturilor pe termen lung şi creşterea veniturilor în anii trecuţi, putem observa că, în 2007, dinamica veniturilor a fost devansată de cea a creditelor, potrivit Alpha Bank Practic, anul trecut, împrumuturile pe termen lung au crescut cu 134%, în timp ce salariile anuale s-au majorat, în termeni reali, cu 28%.

Şi asta, în condiţiile în care preţurile locuinţelor noi pe segmentul destinat clasei medii au crescut cu 40-45%, în 2007. În fapt, relaxarea condiţiilor de creditare, prin creşterea gradului de îndatorare, a impulsionat achiziţia locuinţelor pe credit.

Case scumpe, leafă mică

Consultantul pentru investiţii, Bogdan Baltazar, este de părere că românii contractează întâi un credit de consum şi abia apoi se orientează spre unul ipotecar. "Nu orice român are acces la un împrumut pentru locuinţe, şi la fel stau lucrurile şi în Occident, aşa că procentul de 14% mi se pare normal", spune Baltazar.

Cât timp preţurile imobilelor sunt mari, iar salariile încă mici, băncile nu au cum să crediteze achiziţia de locuinţe. "Trebuie să avem în vedere situaţia din Statele Unite, unde acordarea de credite imobiliare celor cu venituri mici a declanşat o criză financiară de proporţii resimţită la nivel mondial", a mai adăugat consultantul.

Salariul pe oră, 13% din media UE

În opinia analistului-şef la BCR, Lucian Anghel, procentul de 14% este unul scăzut, dar reflectă potenţialul imens de creştere a creditelor ipotecare. "Dacă cei care luau credite pentru locuinţe aveau salarii de 3-4 ori mai mari decât media naţională, odată cu creşterea veniturilor, numărul celor care vor apela la acest tip de împrumut va creşte semnificativ", subliniază Anghel.

În prezent, salariul mediu pe oră al românului nu este mai mult de 13% din media UE. Totuşi, numărul restanţierilor s-a dublat în luna martie faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. Analiştii nu se arată îngrijoraţi de această evoluţie, pentru că, faţă de împrumuturile de consum, numărul restanţierilor rămâne scăzut.