VIDEO Proiecte europene pentru satul tău

Uniunea Europeană acordă până la şase milioane de euro pentru investiţiile care vizează dezvoltarea infrastructurii şi a serviciilor din mediul rural. UE acoperă în întregime, prin sprijin nerambursabil, investiţiile în lucrări de utilitate publică, negeneratoare de profit. 

Eşti primar şi vrei să realizezi mai multe investiţii în comuna ta? Vrei să asfaltezi drumurile, să modernizezi iluminatul public, dar în acelaşi timp ai vrea să renovezi şi căminul cultural şi să restaurezi muzeul? Ei bine, pentru toate acestea trebuie să realizezi un proiect şi Uniunea Europeană îţi poate acoperi în totalitate investiţia. Cu singura condiţie ca proiectul să nu fie generator de profit. Dacă beneficiarul este un Consiliu Local, valoarea ajutorului nerambursabil, incluzând numai cheltuielile eligibile, se ridică la un milion de euro pentru investiţii în infrastructura de bază, respective 2,5 milioane de euro pentru un proiect integrat.

În cazul asociaţiilor de dezvoltare intercomunitară, sprijinul este mai mare. Mai exact, trei milioane de euro pentru investiţii în infratructura de bază şi şase milioane de euro pentru un proiect integrat. O astfel de finanţare se realizează prin măsura de renovare, dezvoltare a satelor, îmbunătăţire a serviciilor de bază pentru economia şi populaţia rurală şi punerea în valoare a moştenirii rurale (322) din cadrul Fondului European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR).

Fiecare componentă este tratată separat

Fondurile totale alocate pentru renovarea şi dezvoltarea satelor sunt de 1,54 miliarde de euro până în 2013, însă acestea sunt distribuite printr-o alocare financiară anuală. Pentru această măsură nu a fost încă lansată o sesiune de primire a proiectelor pentru anul în curs. O sesiune de depunere a proiectelor este deschisă până la sfârşitul lunii noiembrie pentru măsura 322, submăsura d - „Investiţii privind lucrări de refacere şi modernizare a infrastructurii rutiere afectate de inundaţii în anul 2010".

Un proiect este integrat în cazul în care conţine cel puţin două componente aparţinând unor acţiuni diferite. Mai exact, să vizeze crearea şi modernizarea infrastructurii fizice de bază (drumuri, apă, apă uzată, gaze, iluminat public), dezvoltarea serviciilor pentru populaţia rurală (renovare clădiri publice, servicii sociale, transport public) şi/sau protejarea patrimoniului cultural de interes local şi natural.

În contextul unor astfel de investiţii, fiecare componentă este tratată separat. Pentru un proiect care vizează, de exemplu, extinderea reţelei de apă, deschiderea unei grădiniţe şi consolidarea unui obiectiv de patrimoniu cultural, se vor depune separat câte un studiu preliminar, un studiu de fezabilitate, avizele necesare, dar şi restul actelor din dosar.

Sfaturi pentru primari

Primarii trebuie să aibă în vedere că alimentările cu apă se pot finanţa numai în baza surselor prezente sau create în cadrul proiectului, şi nu viitoare. Orice beneficiar al acestui tip de sprijin poate aplica pentru maximum două proiecte individuale pe întreaga perioadă de programare (2007-2013). Al doilea proiect poate fi depus numai după ce primul a fost finalizat. Aceeaşi regulă se aplică şi dacă solicitantul a beneficiat deja de fonduri nerambursabile preaderare pentru agricultură şi dezvoltare rurală.

Pentru că această măsură s-a bucurat de o adresabilitate ridicată, este recomandat să vă evaluaţi cu claritate şansele pe care le aveţi, pentru a nu avea surpriza că aţi irosit timp şi bani fără a primi un rezultat favorabil. Totodată, trebuie să aveţi în vedere că ghidul măsurii poate suferi unele modificări. Consul­taţi-l cu regularitate atunci când întocmiţi proiectul.

1,54 miliarde de euro este alocarea financiară până în 2013 pentru renovarea şi dezvoltarea satelor, cu posibilitate de suplimentare.

Comunele se întrec în accesarea fondurilor

Măsura s-a bucurat de o adresabilitate uriaşă din partea consiliilor locale pentru proiectele integrate. România ia în considerare posibilitatea suplimentării sprijinului acordat prin Programul Naţional pentru Dezvoltare Rurală 2007-2013 datorită includerii unor posibilităţi de finanţare prin intermediul Planului European de Redresare Economică.

Primarul din comuna Ciugud, campion la fonduri europene

Primarul comunei Ciugud, Gheorghe Damian, a realizat proiecte cu fonduri nerambursabile de aproape 13 milioane de euro Foto: Lucian Muntean

În comuna Ciugud, la cinci kilometri de Alba Iulia, Gheorghe Damian este primar de mai bine de 10 ani. Longivitatea sa în fruntea comunităţii din Ciugud are cel puţin o explicaţie. Primarul a dezvoltat proiecte peste proiecte cu fonduri nerambursabile şi a transformat comuna într-una la standarde europene. A dezvoltat şase proiecte majore, cu o valoare cumulată de 12,8 milioane de euro, în domenii precum infrastructură, energie, protecţia mediului, cultură şi agricultură.

Infrastructura, o prioritate

Pentru început, primarul comunei Ciugud s-a concentrat pe infrastructură. „Am constatat că principala problemă a comunităţii noastre, ca a oricărui sat românesc, este infrastructura", spune Gheorghe Damian. În doar câţiva ani, a asfaltat drumurile şi a introdus sisteme de canalizare şi staţii de epurare în aproape toată comuna, formată din şapte sate.  Anul trecut, Primăria Comunei Ciugud a semnat un proiect în valoare de două milioane de euro pentru asfaltarea a 26 de kilometri de drum de câmp, care va lega trei comune. „Trebuie să oferim o şansă celor care se gândesc să dezvolte o fermă în afara localităţii", explică primarul. Acum, se pregăteşte să depună un nou proiect pentru asfaltarea singurului drum rămas neasfaltat din comună.

Echipamente pentru situaţii de urgenţă

Tot cu bani europeni, comuna Ciugud are acum echipamente pentru situaţii de urgenţă. „Pentru că am început să avem destul de multe probleme pe partea de drumuri, comuna Ciugud fiind riverană râului Mureş, şi suntem mereu ameninţaţi de pericolul de inundaţii, am mai scris un proiect, prin care ne-am dotat cu un buldoexcavator, două bărci cu motor, o motopompă de mare de capacitate, 100 de veste de salvare şi staţii de emisie-recepţie", explică Gheorghe Damian. El spune că, odată cu dezvoltarea zonei, a crescut şi gradul de poluare, astfel că s-a gândit să scrie proiecte şi pentru protecţia mediului. „Pe termen lung, în comuna Ciugud se vor construi 25 de hectare de parcuri", a adăugat primarul. După ce a împădurit, cu voluntari, nouă hectare de teren, plus 15 hectare în viitorul parc din centrul comunei, Damian a hotărât să scrie un proiect pentru a împăduri alte 110 hectare de teren degradat.

Independenţă energetică

Primarul din Ciugud s-a orientat şi spre proiectele cu fonduri nerambursabile de energie. În parteneriat cu Universitatea Politehnică din Timişoara, a realizat un proiect finanţat de guvernul Norvegiei prin care a instalat o centrală eoliană şi un grup de panouri solare. „Am asigurat astfel independenţa energetică pentru cea mai mare comunitate din Ciugud în ceea ce priveşte furnizarea energiei electrice pentru iluminatul public", explică primarul. Mai are în plan realizarea de parcuri fotovoltaice pentru consumul public de energie din comună.

Mai mult, primarul a hotărât să ajute peste 80 de familii din comună să-şi depună proiecte pentru susţinerea fermelor de subzistenţă şi semisubzistenţă. „Ei au venit doar cu actele pe care noi le-am cerut", spune el. Când îl întrebi dacă a întâmpinat dificultăţi în derularea proiectelor, răspunde senin: „Nimic nu este uşor în viaţă, însă atunci când ai un scop bine definit, când ştii exact paşii pe care îi ai de făcut, chiar dacă mai dai de bolovani pe drum, îi îndepărtezi, reuşeşti".

"Cu o studiere amănunţită a ghidului, cu stabilirea unui grafic clar, reuşeşti.''
Gheorghe Damian primar în comuna Ciugud

Cofinanţarea, asigurată din surse proprii

Primarul din Ciugud a găsit o soluţie şi pentru a asigura cofinanţarea proiectelor. El a realizat în comună, începând cu 2005, o zonă industrială pe 23 de hectare, cu parcele de la 1.000 de metri pătraţi, până la două hectare. A investit în reţea electrică, de alimentare cu apă şi a creat drumuri de acces. Ulterior, a concesionat parcelele investitorilor. Din concesiuni, din texele şi impozitele plătite de aceştia, comuna şi-a câştigat independenţa financiară şi a putut susţine proiectele. Primarul nu a apelat la o firmă de consultanţă pentru realizarea proiectelor, a format o echipă de angajaţi din primărie care se ocupă de asta.